Da, ziua publicării în Monitorul Oficial fiind ziua 1. Sediul legal al acestui mod de calcul se regăsește în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Legile şi ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, şi expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare". Spor la studiu!

Buna ziuă! 1) Neregularitatea actului de punere în mișcare a acțiunii penale se va invoca, cu precădere, pe parcursul procedurii de cameră preliminară. 2) În teorie, nu declarațiile date ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale sunt criticabile, cât mai ales ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale (sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere). 3) Fiind vorba despre o nulitate relativă, este necesar să demonstrați existența unei vătămări care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale (cel mai important act de punere sub acuzare din cursul urmăririi penale). 4) Practica organelor de urmărire penală este în sensul că acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și în lipsa plângerii prealabile DAR mai cu seamă în ipotezele în care persoana vătămată nu își poate exprima voința în sensul introducerii plângerii prealabile (e.g., o vătămare corporală din culpă cu victima la spital, în comă).

Bună seara, dosarul se află acum la fond. Din punctul dvs ca profesionist fapta de a arunca cu o piatră într-un autoturism MAI ca razbunare pt o sancțiune contravențională întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj cu referire la distrugere. Eu am căutat mai multe decizii cu fapte similare(inclusiv cazul psiholoagei de la Buzău ce a lovit intentionat un politist pe motocicletă) iar în toate instanțele au reținut doar infractiunea de distrugere. PS-mentionez că în rechizitoriu nu există niciun functionar public persoană vătămată, doar IPJ-ul are acest rol Vă mulțumesc!

@@adiadrian789, se poate reține această încadrare juridică, putându-se aprecia că ne aflăm în cazul săvârșirii unei infracțiuni asupra bunurilor funcționarului public - polițistul - în scop de răzbunare. Este adevărat, se poate reclama distincția între "bunurile funcționarului public" și "bunurile IPJ pe care acesta le folosește în exercițiul autorității". Adică 1) dacă îi distrug mașina personală a polițistului, în scop de răzbunare după ce mi-a aplicat o amendă, este ultraj; 2) dacă îi distrug mașina de serviciu, în același context, este distrugere. Părerea mea este însă că "bunurile funcționarului public" acoperă ambele variante.

Bună ziua, față de interpretarea de mai sus judecătorul trebuie să țină cont de principiul "in dubio pro reo"?

Doar în măsura în care inculpatul ar fi funcționar în ANAF.

S-au mai văzut cazuri 😅