In 2003 am lucrat acolo la Crivina

Despre Marila 9:20

Comunismul a distrus ce era mai frumos in perioada interberica nu au fost instare sa intretina nimic .

MAI NEBUNILOR CE VA FACUT TURNUL SAL DARAMATI CE ATI CASTIGA MAI GUNOIELOR CE SANTETI / DECE ATI STRICAT CE AU FACUT ALTI

Unde gasesc prima parte, cu Garna si Brebu Nou? Multumesc.

Citez pe D-l ing.Ion Vacaru RĂZBOIULUI Româno-român, i-a căzut pradă şi termocentrala de le Anina.care trebuia să valorifice o rezervă de energie primară imensă:șisturile bituminoase-cărbunoase. Din rezerva de 3,5 miliarde tone ce este cantonată în localitate până la adâncimea de peste 1000 m, din care omologată şi inclus în bilanț sunt cca,581 milioane de tone repartizate pe trei câmpuri minere ce formează un anticlinal orientat nord-sud, astfel: est- 222 milione tone, vest-184 milioane tone şi nord (periclin)- 175 milioane tone, cu: puterea calorifică de 1044-1115 kcal / kg.,cenuse-75 %, umiditate-1 %, ulei de sist-5,30 %, sulf- 0,7 % ,siderită (carbonat de fier)- 3 %, oxizi de aluminu în cenuşe- 25 % şi greutatea volumetrică de 2,32 tone / metru cub. Cantitatea de energie pe unitatea de volum este: pentru şist-2,55 milioane de kcal / metru cub, iar la lignitul de Şotânga care are o putere calorifică de 1800 kcai/ kg, cenușa- 45 %, umiditatea - 35 %de şi o greutate volumetrică de 1,30 tone / metru cub, constată că pe unitatea de volum avem 2,34 milione de kcal/ metru cub. Deci constatăm că energetic șistul nu este cu nimic mai prejos decât lignitul de Muntenia. Deci cei care fac afirmația că " pământul de Bărăgan are putere calorifică mai mare decât șistul", nu știu ce vorbesc Dacă proiectantul, termocentralei ar fi ținut cont de calitatea efectiva a șistului,că aceste prezintă calități energetice chiar mai bune decât lignitul, nu trebuia să supradimensioneze cazanele şi să dubleze numărul norilor ventilat, ci din contră trebuiau reduse.Trebuie să spun, ce spun şi atunci, că de fapt cazanele nu au fost proiectate ci copiate, preluate de la Turceni, cele de 1033 tone abur pe oră Dacă la Turceni cazanul duce un grup generator de 330 de MW, empiric s-a hotărât că pentru un grup cu funcționare pe șisturi să monteze două funcționându în paralel. De ce? S-a justificat că șisturile produc uzuri mari şi viteza de circulație a gazelor cu suspensii de cenuşe să circule cu viteză redusă. Un fals. S-a arătat că uzura produsă de măcinarea şi arderea șistului este mai mică decât a lignitului. Find o premieră, poate că proiectantul și-a lut şi un coeficient de siguranța exagerat de mare, care a condus la ridicarea valorii investiție cam cu 30 %, dar şi la siguranța în funcționare. Pentru a funcționa cu trei grupuri, cariera trebuia să furnizeze 12,6 milioane de tone șist pe an şi să depună în depozit uscat o cantitate de cenuşe de cca 9 milioane de tone care conținea o cantitate de oxizi de alumină de 2,4 milioane de tone şi ar fi produs o cantitate de energie de 7,9 milioane de MWh. Construirea termocentralei la punctele terminale a rețelelor de transport şi ridicarea tensiunii prin debitare în rețea a energiei, conduce la reducerile pierderilor în rețea de la 25 % la maxim 5%; un alt avantaj. Mutarea centralei de la Brădișor(Oravița)lângă cariera de șist nu a fost un abuz al ministrului adj. Ioan Mineu şi nici a lui Ilie Verdeţ,prim-ministru, ci o necesitate tehnică şi economică. Proiectantul termocentrale şi-a ales amplasamentul Brădișor, motivând că la Anina nu este apă pentru transportul hidraulic al cenușii şi că centrala, grupul generator, nu poate funcționa din cauza seismelor artificiale produse de cantitatea mare de explosivii utilizați pentru realizarea descopertei prin lucrări de împușcare. Problema apei nu ere un impediment, se putea pompa mai economic decât să transporți 12,4 milioane de tone la peste 10 km, prin lucrări subterane ce urmau să fie executate pe distante de 7-8 km, prin roci carstice. Informat Ilie Verdeţ, a dat ordin, să se verifice practic cele afirmate de proiectații Ministerelor Energiei Electrice şi al Construcției de Mașini Sarcina de a dimensiona cantitatea de explosiv folosit la o împușcare a revenit specialiștilor din Ministerul Minelor, care au stabilit, că pentru a nu depăși gradul doi MKS de seismicitate stabilit Ministerul Energiei Electrice, se poate împușca şi 50 de tone explosiv echivalent TNT, cu condiția ca încărcătura pe treapta de întârziere să nu depăşască 3,5 tone. Rezultatele au fost prezentate Președintelui Ţării, Nicolae Ceaușescu şi cu data de 15 ianuarie 1977, centrala a fost mutată pe amplasamentul Miniş ( Crivina), iar la data de 8 septembrie 1984 primul grup a intrat în probe tehnologice, fără ca distribuția uscată a cenușii pe haldă să fie rezolvată mecanizat prin montarea unui abzeţer; se împrăștia cu buldozerul. Lucru imposibil de făcut la un debit al benzilor de peste 390 tone pe oră. Lipsa capacității corespunzătoare de-a distribui pe haldă cenușa, a condus la oprirea alimentării cu șist a instalației şi completarea cu gaz metan pentru a funcționa în parametri impuși de probele tehnologice. După exploatare rezervei din cariera I vest până la adâncimea de 200 m, (20 ani) cenușa urmă să fie depozitată în acest spațiu. Rezerva de 581 milioane asigura funcționarea centralei timp de peste 50 de ani. Sub adâncimea de 200 de metri, rezerva de șist urma să fie exploatată prin lucrări subterane. Apa a fost adusă de pe râurile Mini şi Popeasca prin construcția a două barje;cel de pe Popeasca produce energie electrică. ing.Ion Văcaru (guest) Șistul livrat la termocentrală din carieră, era la clasa granulometric de sub o sută de milimetri Siderita concrescută care se găsește în masa de șist friabil şi solzos, are forme de sfero siderite cu dimensiunile mai mari de o sută de milimetri, era separată prin instalația de Trommel Concasor, iar cea mai mare de 250-300 de mm cu un grătar cu bare rotative montat la gura silozului de pretoare a șistului din autobasculante şi de alimentare a instalației de concasare-sortare selectivă. Din Trommel șistul era preluat de o bandă şi livrat la termocentrală, iar siderita eliminată separat axial şi care se depozitează pentru a fi valorificată ca minereu de fier. După calcinare, conținutul de fier se ridica la peste 50 % , fără substanțe poluante, Pentru combustibilul de adaus, în prima fază s-a adus gaz metan de la Reripare pe o conductă de peste 40 km construită în timp record, doar în două luni. După construcția pilotului semi industrial de pirogenare a șistului în incinta Ponor a Carierei de Şist, gazul de pirogenare, urma să-i ia locul gazului metan din rețea. O tonă pirogenată dă gazul necesar pentru întreținerea arderi a trei tone de șist ars în tremo. După terminarea experimentărilor pe pilorul semi industrial din Ponor, cu rezultate bune, urma ca instalația industrială să fie construită chiar lângă centrală, făcând corp comun, pentru a folosii ca purtător de căldură necesar pirogenării gazele de ardere şi abur supra saturat de la cazanul termocentralei. Pirogenarea se produce la temperatura de 450-500 grade celsius şi produce; ulei de șist, gaz şi semicocs care după separare de magnetită se arde în focarul cazanului în amestec cu șistul din flux.Carbonatul de fier fin diseminat în masa de șist prăjit la 400 de grade celsius se transformă în magnetit şi se separă de semicocsul propriu-zis magnetic, folosindu-se ca minereu de fier, Cantitativ reprezintă maxim 5 % din masa sini-cocsului. Când exploatarea din cariera I vest se apropria de sfârșit, se putea organizarea exploatării şi în subteran, prim metode de exploatare de mare productivitate, speculându-se capacitatea sitului de a curge în lucrările minere find foarte friabil. Astfel șistul detensionat, cedează metanul şi se poate capta gazul de șist fără fracturarea hidraulică a zăcământului si utilizarea lui industrială. Utiliza metode așa-zise super moderne de fracturare hidraulică a zăcământului duce la polua apele carstice sau pânzele freatice pe timp de sute de ani. ing.Ion Văcaru (guest) Un poet spunea: "Viața fără prosti ar fi plictisitoare". Dar şi păgubitoare. Dovezi? Într-o tonă de șist bituminos există 1,2 milioane de kilocalorii, ceea ce transformat în energie electrică însemnă 1400 kw. sau 1,4 Mw Prin prelucrare în termocentrală, la un randament de 65 %, energia electrică livrată este doar de 0,91 Mwh/tona de sist şi la un preţ de 550 lei/ MWh, reprezintă un venit de 500 lei. Cu ce costuri? Să le stabilim. Costuri: şistul- 80 lei/ tonă, transport şi depozitare cenuşe- 70 lei/ tonă, apă şi tratamentul chimic al apei- 50 lei/ tonă, salarii, amortismente şi alte chelceltueli-200 lei / tonă Rezultă total cheltuieli de 400 lei Arderea în termocentrală a unei tone de șist produce un venit de 500 de lei, cheltuind pentru producerea a 0,91 Mwh/ tonă de şist sunt de cca 400 de lei cu un profit de 100 lei pe tona de şist bituminos prelucrat în termocentrală. Prelucrând anual 12,6 milioane rezultă un venit de 6,3 miliarde cu un cost de 5,05 miliarde si un profit de 1,25 miliarde lei. Investiția în minerit şi termocentrală s-ar fi amortizat în circa zece ani. Şi încă un profit colateral ar fi fost că China pentru a-şi valorifica șisturile bituminoase din insula Hainan şi cele de pe continent, era dispusă să comande mai multe centrale cu asistentă tehnică necesară a specialiștilor români. Iată ce-am pierdut şi nimeni nu vrea să recunoască.

😿😿😿😿😭😭😭😭😭😭😭😭😭😭😭😭😭😭💔💔💔💔💔💔💔💔💔💔

Nişte tâmpiţi se bucură că au distrus ceva construit cu multă trudă şi sudoare :( de oameni care au realizat ceva pentru ţara asta :(

1:49 gara Gârlişte, 12:44 Semmeringpass în Austria,

Trist!!! :(

Tot respectul pentru voi

vom face altul pe mal in jos cand presedinte va fi Fat Frumos-la fel se prabuseste si Romania