15 NOIEMBRIE: CONFERINȚĂ -Părintele NICOLAE TĂNASE - Iubirea între bărbat și femeie

FAMILIA trebuie să fie veșnică și nefățarnică, chiar și azi în anul centenarului?

[@mihailvoinea562]

Foarte bune Predicile Părintelui Nicolae TĂNASE ! Doamne ajută tuturor, cu multă sănătate și numai bine !

[@victoriaionela9995]

Minunat Parinte..binecuvantati, aveti totala dreptate

[@christianmama2441]

"Noi credem că, pentru a obţine o cunoaştere reală a acestei mari taine, Duhul Sfânt dă naştere în inimile noastre unei credinţe adevărate, prin intermediul căreia Îl îmbrăţişăm pe Iisus Hristos cu toate meritele Sale, ni-L însuşim şi nu vrem să mai ştim de nimic altceva în afară de El. Căci, fie nu găsim în Iisus Hristos tot ceea ce ne trebuie pentru mântuirea noastră, fie da; şi atunci, cel ce L-a primit pe Hristos prin credinţă, are în El o mântuire deplină. Prin urmare, a afirma că lucrarea lui Iisus Hristos este insuficientă şi deci ar mai trebui adăugat ceva la ea, constituie o blasfemie enormă la adresa lui Dumnezeu, căci ar decurge de aici că Iisus Hristos nu este Mântuitorul desăvârşit. De aceea, noi declarăm împreună cu Sf. Pavel: „Noi credem că omul este socotit drept prin credinţă, fără fapte." Totuşi, la drept vorbind, noi nu înţelegem că doar credinţa singură ar fi suficientă pentru justificarea noastră, ea nefiind decât mijlocul prin care Îl acceptăm pe Hristos, Dreptatea noastră. Cu toate acestea, nu credința ne justifică, ci Iisus Hristos care ne împărtășește toate meritele Sale şi faptele sfinte pe care le-a făcut pentru noi şi în numele nostru. El este Dreptatea noastră, iar credinţa este instrumentul care ne tine uniţi cu El şi ne face beneficiari ai binecuvântărilor Sale. Atunci când acele binecuvântări devin ale noastre, ele ne sunt mai mult decât suficiente pentru a fi absolviţi de păcatele noastre. Noi credem că binecuvântarea noastră constă în iertarea păcatelor noastre datorită lui Iisus Hristos, şi că ea reflectă starea de dreptate pe care am dobândit-o înaintea lui Dumnezeu, după cum ne învaţă David şi Sf. Pavel când declară cât de binecuvântat este omul pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte drept." (Psalmul 32:1, Romani 4:6) Pavel spune că noi suntem „socotiţi drepți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Iisus." (Romani 3:24) De aceea noi stăm neclintiţi pe această temelie, dându-I lui Dumnezeu toată slava, smerindu-ne înaintea Lui şi recunoscând că numai prin harul Lui, fără nici un merit din partea noastră, suntem ceea ce suntem, sprijinindu-ne şi odihnindu-ne numai pe ascultarea desăvârşită a lui Hristos cel răstignit, care devine a noastră atunci când credem în El. Această ascultare este pe deplin suficientă pentru a acoperi toate nelegiuirile noastre şi a ne acorda siguranţa mântuirii, înlăturând din cugetele noastre teama, teroarea şi neliniştea. Ne permite să ne apropiem de Dumnezeu, nu să fugim de El ca strămoşul nostru Adam care, tremurând de spaimă, dorea să se acopere cu nişte frunze de smochin. Cu siguranță, dacă ar trebui să ne înfăţişăm înaintea lui Dumnezeu pe baza a ceea suntem sau facem sau în numele unei alte creaturi, vai, am fi pur şi simplu nimiciţi de mânia divină. De aceea, fiecare om ar trebui să spună împreună cu David: „O, Doamne, nu intra la judecată cu robul Tău! Căci nici un om viu nu este fără prihană înaintea Ta." (citat din Marturisirea Belgiana, anul 1561)