Mai lasă-mă, Doamne, încă un an În frunza cea verde și-amară, Să urce Izvorul Luminii prin ram, /: Ca rodul dorit să apară. : / R1: /: Zadarnic am stat în pământul cel gras Cu Apele dulci lângă mine, Căci Seva cea Vie în fructe n-am tras, /: Mi-s frunzele goale de Tine! : /: / 2. A mea rădăcină de mult a pierdut Dorința de-a crește spre Tine... Frumos, dar pustiu pe pământ am crescut /: Și-acum umbre vin să mă-ngroape! : / R2: /: Cu ochiul Tău cauți vreun fruct rumenit În noaptea cea verde și-adâncă, Dar umbră și umbră e tot ce-am rodit, /: O, nu-mi blestema viața încă! : /: / 3. Mai lasă-mă, Doamne, încă un an În frunza cea verde și-amară, S urce Izvorul Luminii prin ram, /: Ca rodul dorit să apară: / R3: /: În inima mea de smochin fără rod, Mă plouă cu apa Ta vie; Din lacrima crengii, durerii Izvor, /: La anul smochine-o să fie! : /: /