Țara Românească de-a lungul istoriei

Maghiarii voiau să treacă și dincolo de Carpați. Mari cuceritori. Noroc că în 1241 au venit tătarii și le-au tăiat din avânt. Datorită presiunii pe care ei au pus-o pe imperiul ungar, au putut și românii să se afirme și să înceapă să-și formeze propriile prestate la sud de Carpați.
Prin 1247 mai fac maghiarii o încercare de a recupera teritoriile sudcarpatice prin aducerea cavalerilor Ioaniți. În Diploma Cavalerilor Ioaniți se surprind 4 formațiuni politice în afara Transilvaniei:
Țara Severinului (Banatul) care era, de fapt, o creație a regalității ungare pentru a putea controla zona.
Voievodatul lui Litovoi - situat în nordul Olteniei și Țara Hațegului
Voievodatul lui Seneslau - situat în Țara Făgărașului și nord-vestul Munteniei
Și Cnezatele lui Ioan și Farcaș - situate în sud, între Jiu și Olt.
În 1277, voievodul Litovoi (nu se știe dacă este voievodul prezent în Diploma Cavalerilor Ioaniți sau un alt voievod cu același nume) încearcă să se elibereze de sub suzeranitatea maghiară, dar a fost rapid redus la tăcere, știți voi... În același timp, fratele său, Bărbat, nu în sensul că era bărbat, ci așa îl chema, a fost luat prizonier de maghiari, dar a fost răscumpărat, precizează documentele cu o sumă deloc mică de bani. Acest lucru stă drept dovadă a forței economice a voievodatului din viitoarea Țară Românească.
Cumva, maghiarii îi lasă în pace doar cu condiția să le recunoască suzeranitatea. Voievodatul scapă după răzvrătire fără o preluare forțată.
Potrivit scrierilor tradiționale ce provin de la acea vreme, la 1290 se menționează descălecatul unui anume Negru Vodă venit din Țara Făgărașului. Se pare că maghiarii s-ar fi supărat în vremea aia pe Țara Făgărașului, i-ar fi limitat major autonomia, iar cei mai dezghețați la minte ar fi fugit dincolo de munți, la Câmpulung. Teoretic, aceasta a fost și prima reședință a Țării Românești, în zonă fiind notată și o comunitate solidă de catolici. Documentele oficiale nu susțin tradiția prin date concrete, dar se crede că acesta a fost modul în care românii din Transilvania au contribuit la formarea Țării Românești.
Izvoarele istorice îl consemnează ca întemeietor al Țării Românești pe Basarab I (1310-1352). Cică pe la 1330 ar fi unit toate teritoriile de la sud de Carpați sub conducerea lui și sub denumirea de Țara Românească. Practic, a avut atâtea c***e încă i-a strâns pe toți voievozii, le-a arătat harta Munteniei și-a zis ”A meu!”
Băiat deștept Basarab ăsta. Ca să îi iasă schema, pe la 1324 se duce la regele maghiar, Carol Robert de Anjou și-i zice „Boss, am și eu țările astea. Le conduc eu, dar tu ești șefu’ de fapt.” Extaziat, Carol Robert de Anjou zice „Da, frate!” apoi recunoaște public că Basarab I e șefu la Țara Românească. Cred că Basarab I nu i-a trimis flori de ziua lui sau ceva, că pe la 1330 regele maghiar se supără că cică fusese neglijat de Basarab I. Bine, și al nostru începuse să guverneze așa de capul lui și să se dezvolte.
Cum Basarab I avea și altă treabă și nu voia să-și supună oamenii la război ori să distrugă frumusețe de țară, îi zice lui Carol Robert că-i dă Banatul și Severinul, dar și vreo 74 de kg de mărci de argint. Dacă nici ăsta nu e semn că eram bine pe economic, atunci nu știu care să mai fie. Carol Robert, având chef de război, refuză și, ce să vedeți, între 9 și 12 noiembrie 1330 are loc mare bătălie la Posada. Basarab a vrut să fie simpatic, dar maghiarii nu s-au mulțumit cu nimic, așa că, românii de la sud de Carpați și-au demonstrat forțele și, oficial, de la 12 noiembrie 1330 Țara Românească era un principat independent.
Nu că vrem să ne lăudăm, dar înfrângerea asta e menționată în istoria lor, În Cronica Pictată de la Viena.
Știți cum dușmanul dușmanului meu e prietenul meu? Eh, așa a făcut și Basarab I cu regele maghiar. Au făcut puțină pace, cam cât să scape de tătari. În contextul ăsta, Basarab a luat puțin avânt și-a început să preia și din sudul Moldovei. De aici ar veni și denumirea de Basarabia extinsă apoi între Prut și Nistru. La vremea aceea, ca să fie clar, când vorbim despre statul medieval Moldova, vorbim despre teritoriul care se află astăzi pe teritoriul României plus Republica Moldova.
Știți cum e, trăiește omul cât trăiește, dar mai și moare. După Basarab I, vine Nicole Alexandru care se declară oficial, în 1359, singur stăpânitor al Țării Românești. Și cel alt mod mai bun de a sărbători decât construirea unei Mitropolii ortodoxe recunoscute de Constantinopol. La Argeș. Și asta era un fel de nisip aruncat în ochii maghiarilor care își impuseseră catolicismul cam peste tot.
Fiul lui Nicolae, Vladislav-Vlaicu, se face practic frate cu dracu pentru a trece puntea. Se recunoaște vasal al regelui maghiar, iar ăsta, de bucurie, îi dă Severinul și Făgărașul și, uite așa, era Țara Românească în coasta Ungurilor și cu stăpânire pe drumuri de tranzit între Orient și Occident.
Restul istoriei despre Țara Românească rămâne pentru episodul următor când lucrurile devin mai dinamice.

[@izabella6874]

Felicitări pentru munca depusa 🎉🎉🎉🎉❤

[@MTAbanknote]

❤🇷🇴👍👍

[@lucapaul3690]

Propagandă