Ce înseamnă că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? | Vremea Întrebărilor

Așteptăm întrebările tale in chatul transmisiei live sau în comentarii.
În această ocazie la întrebările dumneavoastră va răspunde pastorul Marius MItrache.
Daca iti place acest videoclip, apasa like. Publicam videoclipuri noi in fiecare saptamana. Abonează-te la canalul nostru pentru a fi notificat de fiecare data: / sperantatvoficial
#vremeaintrebarilor #sperantatv

[@gabiradu1077]

Tot respectul pentru D-nul Marius Mitrică Foarte bine explică Îl ascult cu multa plăcere

[@floricamaruntelmuzicacrest7170]

Amin🙏

[@ciuf156]

(În istoria Sodomei și Gomorei) - ni se dă astfel teribila și solemna lecție că și atunci când mila lui Dumnezeu îl suportă mult timp pe păcătos, există totuși o limită în a păcătui, dincolo de care oamenii nu pot trece. Când s-a ajuns la această limită, îmbierile harului se retrag și începe aplicarea pedepselor. { PP 162.3 / “Patriarhi şi profeţi” } Timpul este aproape când va fi în lume o suferință pe care nici un balsam omenesc nu o va putea vindeca. Duhul lui Dumnezeu Se retrage. Dezastre pe mare și pe uscat urmează unul după altul într-o succesiune rapidă. Cât de des auzim de cutremure, de furtuni și de distrugeri prin foc și prin apă, cu pierderi mari de vieți și de averi! În aparență aceste calamități sunt izbucniri capricioase ale forțelor naturii dezorganizate și neregulate, cu totul în afara planului lui Dumnezeu. Ele sunt unele din mijloacele prin care El caută să trezească omenirea să-și dea seama de primejdie. {PR 277.1 / “Profeți și Regi”} *** Cei care se flatează că Dumnezeu este prea milos pentru a pedepsi, trebuie să privească la Golgota unde călcarea legii a cerut pedeapsa. [GA 285.2 / “Gânduri despre cartea Apocalipsei”} Stările care predomină în societate, îndeosebi în orașele mari ale națiunilor, vestesc cu glas de tunet că ceasul judecății lui Dumnezeu a sosit și că sfârșitul tuturor lucrurilor de pe pământ este aproape. Ne găsim în pragul crizei veacurilor. Într-o rapidă succesiune, judecățile lui Dumnezeu vor urma una după alta - foc și inundații, cutremure și războaie cu vărsări de sânge. Nu trebuie să fim surprinși în vremea aceasta de evenimente atât de mari și hotărâtoare; căci îngerul milei nu mai poate rămâne multă vreme să-i ocrotească pe cei nepocăiți. {PR 278.1/ “Profeți și Regi”} judecățile lui Dumnezeu sunt acum asupra pământului, ca să ne dea avertizarea, pentru ca să putem ști ce vine asupra noastră.” - The SDA Bible Commentary 4:1161 (1902). { Cr 49.3 / “Criza” } Judecățile lui Dumnezeu sunt în țară. Războaie și vești de războaie, distrugere datorită focului și apei spun lămurit că timpul strâmtorării, care se va intensifica până la sfârșit, este foarte aproape. Nu avem timp de pierdut. Lumea este agitată de un spirit de război. Profețiile din Daniel, capitolul unsprezece, aproape și-au atins împlinirea finală. {- Ibid., 24 noiembrie, 1904. LB 136.5} *** Felul cum Dumnezeu a procedat cu Babilonul şi împăratul acestuia trebuia să fie o ilustraţie pentru alte naţiuni şi conducătorii lor cu privire la acceptarea sau respingerea planului divin în privinţa popoarelor. Cel Prea Înalt stăpâneşte. În treburile naţiunilor Dumnezeu continuu lucrează în linişte şi cu răbdare propria Sa voinţă (Educație 173). Uneori, ca şi cu chemarea lui Avraam, El rânduieşte o serie de evenimente care urmăresc să demonstreze înţelepciunea căilor Sale. Din nou, ca şi în lumea antediluviană, El îngăduie ca răul să-şi croiască drumul său şi să scoată la iveală nebunia împotrivirii faţă de principiile cele drepte. Dar la timpul potrivit, ca şi în cazul eliberării evreilor din Egipt, El intervine ca nu cumva forţele răului să înfrângă mijloacele Sale pentru salvarea lumii. Fie că Dumnezeu porunceşte, permite sau interzice, jocul complicat al evenimentelor omeneşti este sub controlul divin, iar un plan principal se vede la lucru în mod evident în decursul veacurilor . (PK 536, 535) **************************************

[@dorelradu3505]

Esti complect arasna cu credinta adventa ci nd nu crezi in ziua ispasirii ca cea mai importanta zi in care are loc stergerea pacatelor si intoarcerea Shechinei in fiinta umana pentru a putea tine legea si pentru a avea caracterul Lui Dumnezeu.