Ar fi interesant, cand vorbiti pe imagini, sa le puteti pune si full screen pe podcast
@bcoprescu4 ай бұрын
O emisiune foarte reusita. Felicitari, Matei Udrea, pentru ca reusesti sa scoti ce e mai bun de la invitat.
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
Mulțumesc. :)
@LaviniaVetuschi5 ай бұрын
Daca nu sambata e duminica cu un podcast ce se lasa asteptat cu mult drag. Remarc ca aveti subicete din ce in ce mai interesante si actuale. Felcitari si ad maiora !
@oberstul19414 ай бұрын
Excelent episod; chiar am aflat lucruri noi si mi-am adus la zi lista cu subiecte de aprofundat. Numai bine + bafta!
@Lentu104 ай бұрын
🫡 apreciez mult ca aratati adevarata fata a istoriei.
@siegfriedsipos1592 ай бұрын
Ce-l mai informativ canal de istorie romaneasca. Salutari din Germania si mult succes in continuare.
@ValentinBrutusBuraАй бұрын
Arhive & Biblioteca, cea mai buna profesie, de departe :))
@johnniewalker5454 ай бұрын
Se vede ca invitatul nu este istoric de profesie. E foarte simplu de ce vecinii nostri au schimbar pasnic conducatorii in 1989 cu altii mai reformisti, pe placul lui Gorbaciov: KGB si Armata Rosie erau prezenti (spre deosebire de Romania) si KGB a "ajutat" unde schimbarea era prea lenta. Va recomand pe prof. dr. Ioan Stanomir, un istoric tinar care le spune fara manusi. L-am auzit la RRA, asa am aflat ca protectionismul liberarilor din perioada interbelica a fost de fapt cam aceeasi cu "Nu ne vindem tara!" de dupa 1990, adica alungarea investitorilor straini, ca sa se imbogateasca afaceristii locali. Iar Bratianu a avut si defecte si excese, nu e numai un erou, cum e prezentat peste tot.
@sultanulbaiazid3 ай бұрын
Are sens ce spui, adica e conform cu ce am citit si eu. Nu mai stiu unde am citit ca Romania era singura tara din blocul sovietic care avea o ramura a securitatii speciala anti KGB. Adica urmarea sa depisteze si sa inlature spionii KGB din Romania. Elemente din aceasta teorie apar si in serialul despre Pacepa, Spymaster, pe Amazon era, parca. Comunismul a avut diverse nuante in fiecare dintre state. Poate ar fi interesant un episod fix pe aceasta tema. Sa vedem ce diferente au fost intre noi si Polonia, Ungaria, etc
@ionutbz14 ай бұрын
Foarte bună discuția, cu o singură intervenție - m-aș uita cu atenție la ce spune Ranco-Pițu. Există multe neconcordante în dosarul Revoluției și multe chestiuni care par cel puțin contradictorii și nu se potrivesc cu ce se întâmpla în acele zile în teren, în realitate. Uitați-vă la parcursul lui profesional, mai ascultați și alte surse și judecați singuri. Generalul Ranco-Pițu spală destul de bine Securitatea și atribuie multă vină în alte părți decât ar trebui.
@cristianbadea38194 ай бұрын
Cititi aici totul documentat: //www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/rechizitoriu_revolutie.pdf
@MPapainog4 ай бұрын
exact iar fota asta a fost consilierul lui basescu (informator dovedit) nu cumva si domnul fota e fost membru la "cooperativa ochiul si timpanul"
@MPapainog4 ай бұрын
@@cristianbadea3819 e o facatura care spala securitatea de toate crimele facute, acel document este o rusine pentru procuratura impanzita cu securisti si copii de securisti.
@aleksandru20004 ай бұрын
Atat de mult omit sa spuna cum mortii revolutiei sunt rezultatul actiunilor securitatii si armatei, ceva de vis.
@rodicavasile-xw4hr4 ай бұрын
@@MPapainog😉
@petreopris53195 ай бұрын
La 5 iunie 1978, Nicolae Militaru a fost schimbat din funcţia de comandant al Armatei a II-a şi detaşat la Ministerul Construcţiilor Industriale, în funcţia de ministru adjunct - deşi acesta nu avea pregătirea necesară pentru ocuparea postului respectiv, după cum recunoştea chiar Nicolae Militaru într-un memoriu trimis lui Nicolae Ceauşescu la 17 aprilie 1983. Motivul acelei schimbări nu a fost explicat public de preşedintele României, însă cunoaştem faptul că, în timpul unei aplicaţii operativ-strategice a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia care s-a desfăşurat pe hartă (10-21 martie 1978), Nicolae Militaru a avut o discuţie cu generalii sovietici cazaţi la hotelul „Dacia” din staţiunea Neptun (jud. Constanţa). Cu acel prilej, comandantul Armatei a II-a a exprimat o opinie negativă faţă de restricţiile pe care autorităţile politice de la Bucureşti le-au impus în colaborarea militarilor români cu colegii lor din armatele celorlalte state membre ale alianţei respective. Dându-şi probabil seama că serviciul de contraspionaj militar putea să-l informeze pe Nicolae Ceauşescu despre discuţia respectivă, Militaru s-a autodenunţat într-un raport pe care l-a înmânat ministrului Apărării Naţionale, afirmând că este colaborator al serviciului militar de spionaj sovietic (GRU). Generalul Ion Coman a informat pe liderul politic român şi a propus transferarea lui Militaru în funcţia de comandant al Academiei Militare. Nicolae Ceauşescu nu s-a grăbit să aprobe schimbarea şi, de-abia la 5 iunie 1978, Militaru a predat comanda Armatei a II-a fostului său subaltern de la Cluj-Napoca, generalul Vasile Milea. După întoarcerea în ţară a lui Nicolae Ceauşescu de la reuniunea Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (Moscova, 22-23 noiembrie 1978), în cursul căreia preşedintele României s-a opus intenţiei mareşalilor sovietici de a moderniza accelerat arsenalul convenţional al ţărilor din OTV, generalul Militaru a redactat o cuvântare laudativă la adresa şefului statului, pe care a dorit să o prezinte la Plenara C.C. al P.C.R. din 29 noiembrie 1978. În perioada următoare, Militaru i-a avut ca superiori pe Gheorghe Cioară (numit în funcţia de ministru la 7 martie 1978), Ion Dincă (numit la 30 ianuarie 1979, în locul lui Gheorghe Cioară, care a ajuns ministru al Energiei Electrice), Dumitru Popa (29 martie 1980 - 3 noiembrie 1982) şi Ion C. Petre (1982 - 8 noiembrie 1985). Totodată, unul dintre colegii săi a fost Ion Stănescu - preşedinte al Consiliului Securităţii Statului (1967-1972), ministru de Interne (1972-1973), viceprim-ministru al guvernului (26 ianuarie 1977 - 7 martie 1978), ministru secretar de stat la Ministerul Construcţiilor Industriale (7 martie 1978 - 16 martie 1981). La 4 aprilie 1983, generalul-colonel Nicolae Militaru a fost trecut în rezervă, fiind pensionat la vârsta de 57 de ani şi cinci luni. Două săptămâni mai târziu, acesta i-a trimis lui Nicolae Ceauşescu un memoriu în care menţiona, printre altele, faptul că, după detaşarea sa la Ministerul Construcţiilor Industriale, în vara anului 1978, a fost primit în audienţă de două ori de preşedintele ţării (la 28 septembrie şi 19 octombrie 1978), prilej cu care i-a prezentat şi lucrarea sa de doctorat. Nicolae Ceauşescu nu şi-a schimbat însă hotărârea, iar Militaru a rămas în funcţia de adjunct al ministrului Construcţiilor Industriale până în anul 1983. În memoriul întocmit la 17 aprilie 1983 şi trimis şefului statului, Nicolae Militaru a precizat faptul că a suferit o intervenţie chirurgicală la 28 martie 1981, ca urmare a unor probleme grave apărute la vezica biliară şi pancreas, iar medicii i-au recomandat să respecte un regim alimentar strict şi un stil de viaţă mai liniştit. În opinia lui Nicolae Militaru, aceste recomandări puteau fi îndeplinite dacă liderul suprem al P.C.R. accepta mutarea generalului în funcţia de comandant al Academiei Militare. Câteva elemente din biografia generalului Nicolae Militaru au fost făcute publice de generalul Ştefan Guşă, astfel: „Pe generalul Militaru îl ştiam de la Craiova, din 1960, când proaspăt general fiind venit din URSS (sic!), fusese numit comandantul diviziei. Dar o perioadă foarte scurtă. Eu, pe vremea aceea, eram, reţineţi ce funcţia mare aveam, comandant de pluton de tancuri în garnizoana Craiova, la o unitate care ulterior s-a desfiinţat (Regimentul 68 Tancuri şi Autotunuri - nota P. Opriş). [...] [Militaru] Venise, dacă nu mă înşel, de la Iaşi. Deci, din URSS a trecut pe la Iaşi şi de acolo la Craiova, comandant de divizie. [...] [Militaru a plecat de la Craiova ] La Cluj, la Cluj, dar eu nu l-am mai întâlnit în viaţa mea, până în noaptea aceea [22 decembrie 1989]. [...] Ştiam că [generalul Militaru] a fost scos din Armată, pentru că, pe vremea când a fost în URSS, ar fi fost racolat de sovietici şi că, în ţară fiind, ar fi încercat să ia din nou legătura cu ei. Mai mult nu prea ştiam, dar, în orice caz, pentru scoaterea lui din Armată acesta a fost motivul. De fapt, după aceea am aflat şi despre, dacă vă amintiţi, celebrul caz Şerb. Am auzit de el, tot în genul acesta, că ar fi fost ... [...] Dar ni se prelucra nu cu prea multe amănunte, dacă vă amintiţi. Depindea de comandanţi, şi nu de comandanţi în general, ci mai ales de secretarii de partid care dădeau atât cât trebuia. Hai că aşa este!” . Deşi a fost pensionat, generalul Nicolae Militaru a rămas membru supleant al C.C. al P.C.R. până la Congresul al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984), fapt care i-a permis să se interneze în anul 1983 la Spitalul „Elias” din Bucureşti, unde s-a reîntâlnit cu Ion Iliescu - care îl vizita în acel moment pe Valter Roman. Conform declaraţiei sale din 1991, Nicolae Militaru a profitat de acel prilej pentru a stabili o întâlnire cu Ion Iliescu în parcul Herăstrău din Bucureşti, cu scopul de a discuta despre înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la putere. Au urmat mai multe întrevederi în 1983 şi la începutul anului 1984, la care au participat membrii grupului militar (generalii Ion Ioniţă, Nicolae Militaru, Ştefan Kostyal , cpt. rangul I Radu Nicolae şi Anton Bejan ) şi grupul civil de complotişti, alcătuit din Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Vasile Patilineţ şi (probabil) Silviu Brucan. Din păcate, nu deţinem informaţii din arhive care să ne dezvăluie dacă generalul Militaru dorea să se răzbune în acest mod pe preşedintele României pentru faptul că nu îl numise în luna aprilie 1983 în funcţia de comandant al Academiei Militare şi, mai mult decât atât, a fost pensionat la ordinul lui Ceauşescu. Totodată, putem doar să presupunem faptul că generalul Ion Ioniţă era nemulţumit de modul în care Nicolae Ceauşescu a destituit întregul guvern condus de Ilie Verdeţ (21 mai 1982), precum şi de ordinul privind pensionarea generalului Ioniţă la 26 iunie 1982 - după ce îndeplinise timp de şase ani funcţia de viceprim-ministru în guvernele conduse de Manea Mănescu şi Ilie Verdeţ (19 iunie 1976 - 21 mai 1982). De asemenea, lipsa unor informaţii certe din arhivele româneşti sau ruseşti nu ne permite să afirmăm că planul de înlăturare de la putere a liderului P.C.R. în toamna anului 1984 se baza doar pe patriotismul complotiştilor din grupul militar - fiind deja evidente greşelile politice, sociale şi economice săvârşite de Nicolae Ceauşescu. Totodată, nu putem să susţinem cu documente din arhive faptul că a fost vorba doar despre o acţiune dirijată de serviciile secrete sovietice împotriva preşedintelui României, desfăşurată prin intermediul unor militari şi civili „răzvrătiţi”, în contextul în care Nicolae Ceauşescu intenţiona să se opună prelungirii cu 20 de ani (plus încă zece ani) a perioadei de valabilitate a Tratatului de la Varşovia - acestea fiind condiţii esenţiale, stabilite de URSS încă din anul 1955. De asemenea, pot exista şi alte ipoteze de lucru - de exemplu, o combinaţie în diferite proporţii a tuturor motivelor enumerate deja. Ceea ce cunoaştem cu certitudine este faptul că generalul Nicolae Militaru a încercat, după trecerea sa în rezervă (aprilie 1983), să găsească mai mulţi colaboratori în scopul înlăturării de la putere a lui Nicolae Ceauşescu. Acţiunile sale au continuat în perioada 1984-1985, iar unul dintre membrii grupului său, generalul Ion Ioniţă, a aflat despre intenţia lui Nicolae Ceauşescu de a importa mari cantităţi de petrol (sovietic) chiar în perioada în care preşedintele ţării îşi pregătea întâlnirea de la Moscova cu Konstantin Ustinovici Cernenko (4 iunie 1984). În cazul în care doriţi să discutaţi pe această temă, aveţi un punct de plecare. Eu am scris aici doar un rezumat. Pentru detalii despre prelungirea perioadei de valabilitate a Tratatului de la Varşovia şi planul privind importarea de petrol sovietic în a doua jumătate a anilor '80: Petre Opriş, Nicolae Ceauşescu şi iluzia sa politică: Desfiinţarea concomitentă a NATO şi a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în „Arhivele Totalitarismului”, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, anul XVII, nr. 3-4 (64-65)/2009, p. 138-150.
@ambarabacicicoco9145 ай бұрын
Mai bagă și publicitate...
@petreopris53194 ай бұрын
@@ambarabacicicoco914 Citiți până la sfârșitul mesajului. Acolo veți găsi ceea ce doriți.
@TheFuscobal3 ай бұрын
Interesant si acest episod, dar sunt semne de intrebare legate de invitatul Dumneavoastra. Atunci cand discuta despre ultimul faliment de tara, cel de dupa Revolutia din ‘89, sustine ca Securitatea nu a tras in populatie. Sunt multiple surse si materiale care atesta acest fapt. Este incontestabil, din punctul meu de vedere. Istoria este istorie si nu trebuie sa ne ferim de ea.
@claudiaticudean14235 ай бұрын
Si in Ardeal toti batranii satului spuneau ca nu aveau nicio frica de armata germana, frica era doar fata de eliberatorii rusi
@ppn1945 ай бұрын
Să nu exagerăm... Armata germană a făcut prăpăd în multe locuri....
@Maridon4 ай бұрын
Germanii erau niște " ÎNGERAȘI " ,vai de capul vostru !!!@@ppn194
@claudiaticudean14234 ай бұрын
@@ppn194 Posibil, eu ziceam despre ce povesteau batranii din satul meu
@encianhoratiu53014 ай бұрын
@@ppn194da dar nu la noi, noi nu am fost ocupati de ei. Noi am fost aliatii lor pana in 24 august 44. In rest au facut prapad si ei.
@ppn1944 ай бұрын
@@encianhoratiu5301 Păi asta am spus... Bă dar sunteți analfabeți funcționali. Și mai veniți și cu explicații de genul apa este udă. Cine dracului nu știe , că am oprit războiul de eliberare a Basarabiei la 23.8.44fiind pierdut și am început apoi războiul de eliberare a Ardealului de Nord.
@petreopris53195 ай бұрын
Bună ziua, Pentru a explica momentul în care România a declarat război Statelor Unite ale Americii ar fi bine să aducem aminte următoarele aspecte: 1. România era membră a Pactului sau Tratatului Tripartit, semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de germani, italieni şi japonezi. Ceremonia de aderare a României la acel tratat (alături de Germania, Italia, Japonia şi, de la 20 noiembrie 1940, Ungaria, apoi Slovacia - de la 24 noiembrie, respectiv Bulgaria - de la 1 martie 1941) a avut loc la 23 noiembrie 1940. 2. Un an mai târziu, după atacul japonez împotriva flotei americane de la Pearl Harbour (6 decembrie 1941), Germania şi Italia declară război SUA (11 decembrie), iar România, Ungaria şi Bulgaria le urmează (la 12 decembrie - în cazul României, respectiv la 13 decembrie). 3. Finlanda nu a aderat la Pactul sau Tratatul Tripartit şi, în consecinţă, nu a fost nevoită să declare război Statelor Unite ale Americii după atacul executat de japonezi împotriva flotei americane de la Pearl Harbour. 4. SUA nu a recunoscut statul slovac după disoluţia Cehoslovaciei în martie 1939. De aceea, Slovacia nu avea cum să declare război unui stat care nu îi recunoştea existenţa.
@cristianbadea38194 ай бұрын
Congresul SUA a ratificat declaratia Romaniei de razboi deabia dupa 6 luni :)
@newubik24 ай бұрын
Cam putin despre Rascoala de la 1907, ar merge un episod separat.
@wulfy20014 ай бұрын
Poate ca nu sunt eu un fan al domnului Fota, si poate de aceea acest episod nu l-as clasa prea sus. Personal mai vreau episoade cu domnul Spanu! :)
@ccr2023cc4 ай бұрын
Ar fi bine sa introduceți 'time code' ptr subiecte importante discutate. Felicitări ptr podcast si invitatul dl.Conf. Iulian Fota!
@ancafeodor55634 ай бұрын
Abea aștept următorul.......
@razvanlipan77544 ай бұрын
Foarte antrenant interviu. Referitor la subiectul abandonarii Basarabiei si Bucovinei de Nord in fata sovieticilor in 1940, trebuie inteles ca Romania a abandonat la fel de cinic si Transilvania de Nord dar si Cadrilaterul; insa si pentru Basarabia, ca si pentru Transilvania, Romania a dus cate un razboi separat de recuperare; soarta nu a fost in mainile noastre sa recuperam ambele provincii, dar basarabenii trebuie sa inteleaga ca au fost la fel de importanti ca si ardelenii in prioritatile realiste ale Romaniei.
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
@razvanlipan7754 E mult spus că România a abandonat aceste teritorii. A fost decizia regelui Carol al II-lea.
@razvanlipan77544 ай бұрын
@@colectionaruldeistorie M-am exprimat gresit, dar ideea se intelege: o parte din decidentii politici de atunci au acceptat sa dea curs intregii serii de ultimatumuri de cedare de teritorii, dar societatea si clasa politica nu s-au impacat cu aceasta idee, drept urmare ambele campanii, oricat de nefericite ar fi, cea spre Est si cea spre Vest. De aceea reiterez ca romanii nu i-au abandonat definitiv pe basarabeni cum nu i-au abandonat definitiv nici pe ardeleni, ci au murit sute de mii de romani pentru readucerea acestor teritorii la Romania. Din aceasta cauza deziluzia basarabenilor cum ca ar fi fost abandonati e bazata mai mult pe propaganda sovietica, si mai putin pe intreg setul de fapte.
@allhexbeats5 ай бұрын
O sa mai vina domn' prof Bogdan Murgescu?
@colectionaruldeistorie5 ай бұрын
E posibil. Nu știu să vă răspund acum.
@adrianandrei9353Ай бұрын
Pacat ca v-ati grăbit cu discuția asta. Era mult mai actuala acum, suntem si în faliment si cu Rusia calare pe noi.😢
@ionnica95875 ай бұрын
E vorba de Ranco-Pițu?
@ojicaioan96715 ай бұрын
Fain și la obiect! Felicitări!
@georgeradu37595 ай бұрын
Am intrat doar sa comentez faptul ca abia astept sa am putin timp sa ascult acest podcast
@colectionaruldeistorie5 ай бұрын
Cred că o să vi se pară interesant.
@Alexander-w8q5 ай бұрын
@@colectionaruldeistorie Te rog sa faci un podcast cu tema "care sunt riscurile pentru viitorul romaniei, ca domul Fota a spus ca ar putea fii inca un scenariu sa renuntam la teritoriul pentru a ne fii noua bine, este cumva Transilvania sub risc sau moldova dintre prut si carpatii" zilele acestea am vazut la TV un reportaj cu un oligarh moldovean din basarabia ca el va face Moldova mare cu ajutorul rusei.
@amalialeon19824 ай бұрын
@@Alexander-w8q😮😮😮😮😢
@TheKageDj4 ай бұрын
Dosarul revolutiei , procuror Pitu Ranco.
@xeroxvsxerxes3 ай бұрын
faceți fullscreen la pozele alea
@adrianadrian14812 ай бұрын
Faceti ceva cu expunerea imaginilor ca nu vedem nimic
@colectionaruldeistorie2 ай бұрын
Am rezolvat începând cu episodul următor.
@eugenia-dorinatalagoi97124 ай бұрын
Si mama, locuitoare in Mizil, a stat ascunsa sub un depozit de cherestea. Furau "rusii" dintr-o casa si apoi le abandonau in alta, gasind ceva mai de soi. Pe tata mare (tatal ,mamei) au vrut sa-l impuste pentru o pendula ceas. Am pus rusi in ghilimele pentru ca ai mei au spus ca erau basarabeni, vorbeau romaneste intre ei...
@canadianentrepreneur7867Ай бұрын
wow , nu am stiut , multumesc
@senthayfn3 ай бұрын
Democrația originala.....asta avem în Romania
@ruxiruxi1464 ай бұрын
Cum se numește procurorul la care face referire dl. Fota?
@cocodaniel97294 ай бұрын
felicitari !!! istoria intr adevar , vine peste noi !!!
@gabrielgabriel74484 ай бұрын
La 1:45:00 cred că vă referiți la anul 2022 nu 1922
@cristianbadea38194 ай бұрын
Foarte bun podcastul si invitatul. Felicitari 💪
@radusahlean98094 ай бұрын
Extraordinar material! Bis!
@costiflorescu23904 ай бұрын
👍
@lordcristobal4 ай бұрын
Nu vrei sa faci un podcast si cu Damian Anfile?
@ppn1945 ай бұрын
Și cum credeți, că era pregătită armata franceză în 1914, 1940 ? Sau armata britanica?
@gabygoicea2765 ай бұрын
Franta a fost o aroganta infecta , nu s-a gandit la propria securitate dupa ce si-a luato grav in primul razboi mondial si a zis hai sa o facem pe Germania datoare vanduta , ca na vrem un jaf cat mai mare in conditiile in care nord estul Frantei era in continuare o zona vulberabila , Benelux era o gluma militara iar recompensa a fost invadarea Frantei de catre Germania in 1940 care a fost slabita dupa primul razboi mondial si s-a axat intr-un regim totalitar nationalist anti francez ca na ei ne-au jefuit si ce nu a facut nimeni in istorie a dacut Germania Nazista sa ocupe Franta😂😂😂.
@DerDop5 ай бұрын
pai nu erau. Stalin a spus in 1943 ca a pierdut razboiul. Pur si simplu nemtii au maturat tot pana cand a intrat SUA in razboi! Nu e o fetisizare a Germaniei ce spun, dar obiectiv vorbind, Europa si Moscova, fara americani, erau pierdute!
@ppn1945 ай бұрын
@@DerDop Exact ! Păi ăsta îi dă că, armata nu era pregătită, că se furase etc etc, de parcă numai în Ro se fura. Au o boală ăștia, să vorbească mereu și mereu și mereu bnai de BUBE
@gabygoicea2765 ай бұрын
@@DerDop sovieticii erau un caz special s-au facut ras in razboiul de iarna cu finlandezii, si-au epurat toti militarii de cariera, in Polonia aubtrecu ca prinnbranza doar pebtru faptup ca polobezii sa bateau si cu nazistii , si in Afganistan au avut pierderi foarte mari. Iar razboiul din ucraina demostreaza iarasi ca armata rusa nu e o aramata imposibila
@generaldhautpoul83883 ай бұрын
In 1914 🇨🇵 era pregatita pt razboi
@adrianmarin31954 ай бұрын
Referitor la cele narate în intervalul min 49 - min 53, io recomand interesaților să citească ” MEMORANDUL Românilor din Transilvania ” ( Ardeal, Banat, Crişana, Satu-Mare, Maramureș) înaintat de fruntașii politici (P.N.Ț:) ardeleni MS Carol al-II-lea, la 15 dec. 1938.
@GeorgeBuzi4 ай бұрын
2:03:33 Cătălin Ranco Pițu
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
@GeorgeBuzi Da, ne-am lămurit imediat ce am ieșit din emisiune, domnul Fota și-a adus aminte în două minute de numele procurorului. Pe moment a avut un lapsus, apoi s-a concentrat pe firul discuției și n-am mai stat să căutăm.
@almanahulzilnicdesuceava53793 күн бұрын
Dosarul lui C.R. Pițu din pacate e o glumă ușor demontabila. De asta nu a trecut de instanță pentru ca avea lacune majore
@vladmods5 ай бұрын
Războiul dincolo de Nistru a fost o greseala pentru ca nu eram pregătiți de a purta un asemenea conflict si am mai si luat parte la o serie intreaga de ticalosii. Acestea fiind zise, e naiv sa consideri ca Rusia, care considera Basarabia teritoriul ei si tarile din Est parte din propria ograda, o sa tina cont de promisiunea Bucureștiului de a nu mai trece dincolo de Nistru. Rusia a fost, este si va ramane principala amenintare la adresa romanilor si a României.
@DerDop5 ай бұрын
nu a fost o greseala. Trebuia.
@generaldhautpoul83883 ай бұрын
Dincolo de Nistru maresalul a trecut la cererea führerului
@rodicavasile-xw4hr4 ай бұрын
Cum poate domnul Fota sa aprecieze raportul procurorului gen Pitu cand acesta reabiliteaza Securitatea aruncand vina mortilor si represiunii de la Revolutie pe armată. Sunt dovezi clare, documente, rapoarte ale diversilor ofiteri de securitate, analize balistice ale gloantelor si armelor cu care au fost impuscati oamenii, care spun clar ca acele arme si munitia aferente erau detinute doar de trupele de securitate pregatite special pentru lupta de represiune in caz de revolta a populatiei. Exista in arhivele CNSAS chiar manuale de pregatire ale acelor trupe , iar modul in care au actionat este conform acelor manuale. Chiar in ceea ce spune domnul Fota este o contradictie flagranta. Pe deoparte spune ca Securitatea nu a tras, pe cealalta parte nu stie cine a tras dupa fuga lui Ceausescu cand armata fusese retrasa in unitati. Până la fuga lui Ceausescu au fost cazuri in care si armata a tras, nu doar securiștii, sub presiunea unor comandanti si a securistilor infiltrati intre militari dar, dupa fuga lui Ceausescu armata a fost retrasa in unitati. Atunci, exact cum spune si domnul Fota, cine a tras in contiunuare pana pe 5 ianuarie '90??? Eu propun tuturor celor care vor sa traga singuri o concluzie sa urmareasca declaratiile gen. Pitu, dar si serialul de pe KZbin "Viva Historia" in care Dragos Mușat il are invitat pe Andrei Ursu care a facut cercetari niste ani buni si a scris si o carte in care arata clar dovezi si declaratii ale martorilor, ale unor ofiteri si numerosi revolutionari de la Timisoara si Bucuresti.
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
Cine v-a spus că armata a fost retrasă în cazarme? Nu s-a retras nimeni nicăieri.
@clausion4 ай бұрын
In timp ce ofiteri din armata fusesera racolati si pregatiti de KGB, securistii ii ramasesera fideli lui Ceausescu. De tras au tras si armata si securitatea, dar in momente diferite. La Timisoara in 17 decembrie a tras Securitatea (am cunoscut oameni care erau militati in termen si care au fost adusi in piata catedralei si care nu au putut trage in demonstranti, dar a facut-o Securitatea), dupa 21 decembrie in Bucuresti a tras armata. Faceti confuzie. Generalul Vlad a retras toate unitatile de securitate in cazarmi. Armata a ramas pretutindeni pe pozitii, ba chiar a preluat atributiile Securitatii.
@filipart8284 ай бұрын
Excelent 🎉
@mannyschindler1774 ай бұрын
un securist. Cica nu securitatea a tras la revolutie!! Sa il asculte pe Andrei Ursu
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
@mannyschindler177 Puteți să-i ascultați și pe alții. Și să citiți și alte cărți și mărturii. Până în 22 decembrie au tras toate instituțiile de forță ale statului, de la Securitate până la Gărzile Patriotice. După 22 decembrie a tras Armata.
@mannyschindler1774 ай бұрын
@@colectionaruldeistorie Tocmai ca am ascultat. Invitati-l peAndrei Ursu care vorbeste bazandu-se pe probele adunate atunci. De ex. , gloantele gasite in corpurile victimelor sunt de la arme specifice Securitatii.
@toshibell084 ай бұрын
Nu un securist, pentru că doar ce ați urmărit emisiunea (presupun), și ați putut vedea ce a fost și ce nu a fost dl. Fota. Apoi, urmăriți, așa cum s-a menționat și în emisiune, interviurile dlui. Procuror Cătălin Ranco Pițu pe baza rechizitoriului dosarului Revoluției. Acolo se face o diferențiere clară între crimele de dinainte și cele de după 22 decembrie, cum că până la 22 au tras Armata, Securitatea și alții, apoi, după 22, doar Armata. Această problemă care se tot rostogolește, cum că este mincinos, securist, trădător cel care spune că Securitatea nu a tras după 22, este exact problema rezolvată de către aceste investigații: până pe 22 au tras toți, apoi doar Armata.
@sergiufrincu12774 ай бұрын
Respect! 🫡
@traianandrei86125 ай бұрын
Catalin Ranco Pitu este numele procurorului militar la care se face referire.
@colectionaruldeistorie5 ай бұрын
@traianandrei8612 Și-a amintit domnul Fota în lift, când plecam de la emisiune. :)
@ionutbz14 ай бұрын
Da. Un personaj cu un parcurs profesional cel puțin chestionabil. Eu m-aș uita cu mai mult scepticism la ce spune el.
@superbogdan10004 ай бұрын
... Și care a "albit" cu nerușinare Securitatea, în pofida dovezilor existente.
@AlxMih74 ай бұрын
Ranco Pițu este procurorul.
@elenabalea48494 ай бұрын
Dezlanat discurs are dl Iulian Fota: e totusi istoric, a fost in functii publice...
@colectionaruldeistorie4 ай бұрын
@elenabalea4849 Domnul Fota nu e istoric. Am precizat de la început că-l aduc în emisiune pentru a analiza crizele prin care a trecut România din perspectiva diplomatică și a expertului în securitate.
@DerDop5 ай бұрын
Fota si Gosu..restul flasnete.
@mariabalaceanu27495 ай бұрын
O idee excelenta sa aduceti ca invitat pe Dl. Fota, merci!!! De asemenea mi-ar face placere sa-l aveti ca invitat si pe Dl. Gen. {R}. Alexandru Grumaz, pentru a discuta o tema pe care dvs. o veti considera de actualitate si de interes public, inca un mare MERCI!!!
@colectionaruldeistorie5 ай бұрын
@mariabalaceanu2749 Vom încerca să-l aducem și pe domnul Alexandru Grumaz.
@BGDNMMI5 ай бұрын
SUPER !!!
@pe1973pe5 ай бұрын
De colectie .
@gheorghenarita22484 ай бұрын
Nemții cu vorba buna , "politicos" te indrumau spre gazare 😂😂😂
@encianhoratiu53014 ай бұрын
Da, la mine in dat li s-au spus evteilor ca merg la "baie"
@andreicosmin97034 ай бұрын
Bine, bine, dar după '90 "draga prietenă" Ucraina nici nu a zis să luăm cel puțin Herța înapoi unde încă sunt 90% români. Deci ...
@vladmods4 ай бұрын
@@andreicosmin9703 Vrei sa cedezi parti din Har-Cov? Daca da, care? Daca nu, de ce sa cedeze Ucraina?
@amalialeon19824 ай бұрын
Nu ai înțeles nimic din ce a spus Fota?...chiar dacă ne ruga Ucraina cu teritorii, noi nu puteam acepta nimic, altfel nu puteam intra in NATO....viitorul va fi Statele Unite ale Europei sau va di război in Europa...altă cale nu există, alegerea va fi a popoarelor europene...
@generaldhautpoul83883 ай бұрын
@@vladmodsf buna obs
@cipryan965 ай бұрын
2025, următorul faliment
@opreaadi22085 ай бұрын
Sigur ? Stai prietene linistit ca o ducem bine si o sa o ducem. Niciodata nu am dus o mai bine. Asta ce spui tu este retorica rusnacilor si a celor anti europa. Stai acasa prietene sa nu mergi la vot.
@georgemaier27874 ай бұрын
Ok Carol al ll lea a fost principalul vinovat Maniu și ceilalți lideri politici unde erau? Fugeau de răspundere
@vladdumitrica8494 ай бұрын
Unde mai pui ca Maniu a fost cel ce l-a adus pe Carol al doilea, incercind sa ia caimacul Bratienilor
@GrigoreDumitru-tb4pd5 ай бұрын
Pitu...minte citiți ...Andrei Ursu,Mădălin Hodor,Marius Mioc despre 1989!!
@andreicosmin97034 ай бұрын
Băeț' dubioși, mai cu seamă Medelin Hodor ..
@BGDNMMI5 ай бұрын
Eu nu inteleg de ce plangem dupa nordul Bucovinei si Bugeac cand teritoriile alea sunt oricum majoritar ucrainiene... Daca se poate vro unire accea este cu Republica Moldova.
@ppn1945 ай бұрын
Le curățăm de ucrainieni , cum au făcut și ei. Şi-aşa ucrainienii au mare scădere de populație, se întorc să repopuleze locurile de unde au venit.
@BGDNMMI5 ай бұрын
@@ppn194 voi vreti sa fim ca Ungaria... lasa omule povestile astea ca oricum nu isi au rostul in prezent
@ppn1945 ай бұрын
@@BGDNMMI Știi ceva, Ungaria are dreptate (parțial). În rest pune dracului mâna și citește istorie și lasă-ne cu comunismele tale pro-ucrainiene. Din moment ce Kosovo a fost rupt, se pot rupe toate, mai ales dacă există motive temeinice, de reparare a abuzurilor contra dreptului internațional comise de sovietici. Treaba este cum o faci, desigur nu bădărănește ca Ungaria. Tâmpiți ca tine tot plâng de mila altora..
@DerDop5 ай бұрын
@@BGDNMMI Bugeac si nordul bucovinei a u fost rusificate aproape total
@BGDNMMI5 ай бұрын
@@DerDop si in vremea lui Stefan cel Mare erau destui ruteni in Moldova, nu tot ce a avut Romania este romanesc, nu e mare pieredere, las o acolo la Ucraina, hai mai bine sa federalizam UE sa nu mai avem granite decat pe hartie
@bobpictor79604 ай бұрын
Foarte interesante detaliile istorice prezentate. Desi nu sunt un simpatizant al dlui Fota, nu pot sa-l contrazic pentru analiza facuta. Modernizarea Romaniei s-a facut precum spunea dl. Fota, in 1907 pe seama taranului roman, apoi dupa 1945 la fel, iar dupa 1089 taranilor li s-au alaturat si cateva milioane de muncitori industriali. Aceste milioane abandonate si trimise in saracie, s-au salvat emigrand, dar lasand tara intr-un deficit de forta de munca. al treilea faliment al Statului Roman.
@ppn1944 ай бұрын
Domnul Fota nu știe ăprea multe despre 1907 și merge pe teza comunistă. Are ub serial la EvZile Alex Stoenescu. Ascultă acolo și vei pricepe despre ce a fost vorba.
@cristigrecu21294 ай бұрын
In jud. Buzau, nemtii dadeau buzna in case si jefuiau fara scrupule.Mai lasati ,,eleganta" germana. Luau mancarea chiar de la gura copiilor (parintilor mei)
@amalialeon19824 ай бұрын
😂😂😂....aveau figură de ruş...?i
@amalialeon19824 ай бұрын
Aveau figură de orci...😂😂😂
@ValentinBrutusBuraАй бұрын
Database insertion. Worst case of falsification, dumb really... :))
@CliCk13804 ай бұрын
Mereu de apreciat aparitiile domnului Fota. Nu ma asteptam sa il vad si aici.😊
@barbub.95724 ай бұрын
Se cunoaste ca dl. Fota este doar inginer, el neavand pregatire de istoric si nici cunostintele necesare. Lecturile din biblioteca nu creaza baza de pregatire care, la domnia sa, lipseste.
@cristianbadea38194 ай бұрын
a fost invitat ca expert in securitate nationala nu ca istric.
@barbub.95724 ай бұрын
@@cristianbadea3819 Indiferent de calitatea in care a fost invitat, dumnealui se vede ca nu stapaneste subiectele. Bate campii. Celalalt personaj, Udrea, la fel. La amandoi este vorba de o pojghita subtire de cunostinte, foarte fragila, nimic mai mult.
@amalialeon19824 ай бұрын
Pe ce te bazei?...bla bla bla ai argumente concrete...
@barbub.95724 ай бұрын
@@amalialeon1982 Pe ce ma bazez? Pe faptul ca eu, spre deosebire de ei doi, chiar cunosc bine subiectele respective.
@The2011andrey4 ай бұрын
si cum isi poate forma cineva aceasta baza de pregatire? bineinteles excluzand urmarea facultatii de istorie.
@ziggyman61075 ай бұрын
Din 1918 tot in faliment este tara!
@ppn1945 ай бұрын
E capul tău falimentat din naștere.
@valentiniliescu75214 ай бұрын
e incredibil cat de slaba a fost discutia asta fata de cele precedente cu istoricii. dezamagitor episod.
@andreicosmin97034 ай бұрын
Dacă profesorul Fota Iulian a fost consilier al lui Băsescu și face reclamă de două-trei ori la cărțile lui Boia e clar că omul face jocul unor interese nu prea românești ...
@encianhoratiu53014 ай бұрын
De ce?
@canadianentrepreneur78674 ай бұрын
Ciudata interpretarea Domnului Consilier de la min 22 conform careia Romania a fost o creatie Occidentala care sa le puna Rusilor un dop . Romania , poporul Roman este acolo de mii de ani nu e un popor , o tara venita din Asia sau de altundeva acum 150 de ani .
@vladmods4 ай бұрын
@@canadianentrepreneur7867 si kurzii exista si totusi nu au un stat. Alta era ideea .
@razvan.c87394 ай бұрын
Romania nu exista inainte de 1859. Existau principatele Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Unirea acestor principate din care rezulta Romania se face cu ajutorul unor tari din occident. Ca nu aveau niciun interes Rusia sau Turcia ca principatele astea sa se uneasca intr-o tara mai mare si mai puternica.
@encianhoratiu53014 ай бұрын
Poporul da. Țara ba. Ea este fscuta de aproximativ 150 de ani. Poporul e de mult mai mult.
@amalialeon19824 ай бұрын
Ai mari lacune ...😮😮😮
@alinseremet3915 ай бұрын
Mi se pare trist ca in aproape toate filmarile vorbiti despre abuzurile sovietice fara sa rostiti un singur cuvant despre holocaustul romanesc din transnistria
@ppn1945 ай бұрын
Acesta este răspunsul evreiesc la "holocaustul" de care pomenești: kzbin.info/www/bejne/rKbNXqSgrrqdrrssi=vaUTa4AXDXIdWK6y
@vladmods4 ай бұрын
Subiecte diferite.
@andreicosmin97034 ай бұрын
Nu a fost holocaust, a fost pedepsirea unor bolșevici dușmani ai României (din păcate în majoritate erau evrei, dar nu a fost pedepsire a unor evrei ci a bolșevicilor care luptau împotriva Armatei Române și României). Holocaust este altceva, el a fost organizat de naziști, a fost strict făcut împotriva evreilor, a fost ceva cu caracter etnic.
@hulubconstantin42484 ай бұрын
Ar fi bine sa vorbeasca despre ce au facut evreii cind au ocupat germanii și autro-ungarii Bucureștiul în '16...
@vladmods4 ай бұрын
@@hulubconstantin4248 Evreii luptau in armata romana, desi statul roman nicj macar nu a avut decenta sa le acorde cetățenie. In jur de 10% dintre evreii romani au fost inrolati.
@sabinilie83585 ай бұрын
cum adica invitatu este mai putin obisnuit? ca e peste tot in online omu ,de ce este neobisnuit?
@colectionaruldeistorie5 ай бұрын
Dacă ați urmărit măcar primele 90 de secunde, ați aflat și de ce. Până acum am avut invitați doar istorici. Iulian Fota este foarte bine pregătit în această privință, dar nu e istoric. L-am rugat să discutăm despre ultimii 100 de ani din perspectiva meseriei dânsului, care e specializat în probleme de securitate și în relații internaționale.
@sabinilie83585 ай бұрын
@@colectionaruldeistorie am vazut tot, dar raspunsul nu ma satisface`!