Constitutia Carvunarilor

În 1822, în Moldova, Ionică Tăutu întocmește acest document inspirat de acțiunile lui Tudor Vladimirescu. Documentul era redactat din perspectiva micii boierimi și preciza:
Legiferarea drepturilor cetățenești, adică să scrie negru pe alb și să se garanteze respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.
Respectul pentru proprietatea privată
Egalitatea în fața legii
Libertatea comerțului.
Susținea „monarhia mărginită și moștenitoare și formarea unei adunări reprezentative numită Sfatul Obștesc. ”
Teologul, cărturarul și iluministul român, Eufrosin Potecă propunea instituirea impozitului pe venit, libertatea tiparului și a ocupării funcțiilor administrative.
În Însemnarea călătoriei mele, din 1826, Dinicu Golescu susținea unirea tuturor principatelor românești sub denumirea de Dacia Mare.
În Țara Românească, cel mai dornic și implicat principat în procesul de independizare a României, Ion Câmpineanu, redactează în 1838 două documente esențiale:
Act de unire și Independență - cerea înlăturarea suzeranității otomane, a protectoratului țarist și, bineînțeles, unirea principatelor.
Osăbitul act de numire a suveranului românilor - era un proiect de constituție care prevedea, pe lângă altele, libertatea individuală și egalitatea în fața legii.
Obiective asemănătoare erau susţinute și de diverse societăţi secrete din Transilvania (1834-Sibiu) şi în principate (1840- Societatea înfiinţată de Dimitrie Filipescu). Un rol deosebit l-a avut societatea „Frăţia”, înfiinţată la Bucureşti în 1843 de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica şi Christian Tell, organizaţie în care se regăseau elita culturală din toate provinciile româneşti. Această societate a avut un rol important în pregătirea şi organizarea revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească. Societăţile secrete aveau ca obiective unirea Ţării Româneşti cu Moldova, independenţa şi egalitatea în faţa legii.
Cum spuneam și mai devreme, această perioadă a încercărilor politice de a obține o oarecare independență a principatelor române a reprezentat și o perioadă de conflicte între marile puteri pentru obținerea teritoriului român. Rusia se afla la acea vreme în plină expansiune și punea probleme mari Imperiului Otoman. La începutul anilor 1830, pentru a evita implicarea Rusiei în conflictul din Grecia, respectiv pentru a evita pierderea influenței, Imperiul Otoman decide să facă o înțelegere cu Rusia prin care îi cedează acesteia puterea de influență asupra principatelor române, respectiv Țara Românească și Moldova.
Astfel, în 1831-1832 Rusia aduce în principate Regulamentele Organice. Acestea erau un soi de pseudo-constituții care au adus multe schimbări pozitive în țările române. Poate cel mai important rol al acestor regulamente a fost organizarea celor două principate într-o manieră destul de similară, lucru ce a ușurat cu mult procesul de unire.
Cele mai notabile prevederi ale acestor Regulamente erau:
Separația puterilor în stat
Impozit unic
Libertatea comerțului
Drepturi și libertăți cetățenești garantate de stat și menite să micșoreze discrepanța dintre clase.
Șeful statului, domnitorul, avea puterea limitată: era ales pe viață, avea, în continuare, drept de inițiativă legislativă, dar controlat de adunări, avea drept de numire a miniștrilor, de blocare a legilor și de dizolvare a adunărilor.
Sfatul domnesc se înlocuia cu o adunare de miniștrii responsabili de diversele domenii de activitate
Acum apar și beneficiile sociale precum pensiile și ajutoarele sociale.
Acum că astea erau în teorie, dar în practică se întâmplau altele, e altă parte. Deși în Regulamentele Organice se specifica alegerea prin vot a domnitorului, românii au zis: Ei na!? și în 1834 au fost numiți, nu aleși, Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturza în Moldova. Domnu Ghica n-a fost cea mai bună alegere că nu prea știa el cu managementul de stat așa că românii au zis, ia dom’le să vedem cum zic rușii ăștia că e mai bine cu alegeri așa că l-au pus repede în fruntea statului pe Gheorghe Bibescu, singurul domnitor ales, de altfel, conform Regulamentelor Organice. Ca de obicei, românii aplică bucățile din norme care li se par lor mai simpatice.

[@MTAbanknote]

👍