Curs de mecanică - Mecanică 06 - PRINCIPIILE DINAMICII

[@dragoscalin4883]

Bravo D-le profesor! Am mai intalnit multi profesori extraordinari de buni si in anii de scoala si in studentie, insa D-tra, aveti un stil de a preda aparte, cunoasteti o pedagogie fantastica. Este o placere sa va urmaresc, mai ales cand vad pasiunea si daruirea D-tra de dascal si pot spune de om de stiinta de a va expune cursurile de fizica. Cu stilul D-tra de a preda o lectie, cu explicatiile pe care le dati, este imposibil unui elev sa nu inteleaga ceva. Multi ani cu sanatate si putere de munca, sa mai vedem videoclipurile D-tra.

[@RomulusBoeriu]

Mulțumesc pentru aprecieri și urări, sfârșit de săptămână plăcut !

[@madalinasoltan1073]

O lectie productivă si bine aranjată pentru înțelesul tuturor ! Mulțumesc dn profesor !

[@RomulusBoeriu]

Cu plăcere, să fie cu folos !

[@cristianmanu1984]

Foarte bine explicat. Ma inclin cu respect!

[@RomulusBoeriu]

Mulțumesc pentru apreciere, seară plăcută !

[@cristianmanu1984]

@@RomulusBoeriuVa multumesc frumos, aemenea si dvs!

[@mariaromila2532]

Felicitari domnule professor!

[@RomulusBoeriu]

Mulțumesc !

[@2sinxcosxmath182]

Foarte fain, felicitări, un videoclip excelent !

[@RomulusBoeriu]

Mulțumesc ! Să fie cu folos.

[@asami7161]

inertia poate fi formulata ca si "proprietatea unui corp de a se opune modificarii starii in are se afla " ?

[@RomulusBoeriu]

Da, dar pentru a fi riguroşi trebuie să ținem seama că "starea" se poate referi şi la alte fenomene fizice, cum ar fi cele termice (de pildă ce temperatură are corpul). De aceea e bine să precizăm "se opune modificării stării de mişcare". De fapt, modificarea stării de mişcare înseamnă apariția unei accelerații.

[@danielraduna4000]

P. S.: De ce nu doriți să îmi răspundeți și la cele trei scurte probleme-întrebări de mai jos?

[@RomulusBoeriu]

Întrebarea corectă era ”De ce nu îmi răspundeți la ...... ?”. Dacă cineva nu face ceea ce vrei tu, nu trebuie să presupui că persoana respectivă nu vrea. E posibil să nu poată. Nu pot să arăt cum se rezolvă o problemă de fizică la comentarii pentru că e nevoie de matematică și editorul de text nu-mi oferă această acces la simbolurile matematice necesare. Dar nu pot s-o fac și din alte motive. În următoarele două-trei zile voi publica un scurt clip adresat elevilor care îmi urmăresc materialele, în care voi explica de ce nu răspund la întrebări legate de rezolvarea problemelor. Principalele motive sunt următoarele: 1. Nu ajuți pe cineva să învețe fizică rezolvând, în locul lui, probleme. Poți să o faci dând niște indicații care să-l ajute la rezolvare, dar exact asta fac în foarte multe din clipurile mele. De pildă, numai în cele 15 clipuri din playlist-ul ”Fizica pentru examene și concursuri” se găsesc peste treizeci de probleme discutate și rezolvate. Deci, dacă vrei să te ajut la rezolvarea problemelor, să știi că tocmai asta fac. Dar vreau să o fac în ritmul care îmi convine și în ordinea pe care o consider corectă. 2. N-ar fi corect față de colegii mei care sunt profesorii voștri. Poate că unele dintre problemele la care îmi cereți ajutorul v-au fost date ca temă, sau v-au fost date ca muncă suplimentară de pregătire pentru bacalaureat, examene sau concursuri, iar profesorii voștri trebuie să poată aprecia corect munca voastră și capacitatea voastră de lucru. 3. Sunt tot mai mulți elevi care îmi cer ajutor la rezolvarea problemelor, fie în comentarii, fie prin e-mail-uri. Acum sunt câteva zeci, iar dacă progresia se menține, vor fi în curând sute. Așa că, nici dacă aș vrea n-aș putea să vă ajut pe toți, iar să-i ajut pe unii și pe alții nu ar fi incorect. Nu pot să rezolv zeci de probleme pe zi, să le mai și redactez ca să vi le trimit și să mai și realizez clipuri care să vă ajute în studiul fizicii. Sper că poți, tu și toți colegii tăi, înțelege aceste lucruri. Nu uita, nici tu, nici ceilalți care îmi cer ajutorul, că asta fac, vă ofer ajutorul meu ! Dar, dați-mi voie să o fac așa cum cred eu de cuviință și așa cum îmi arată experiența mea la catedră că e bine. Weekend plăcut !

[@danielraduna4000]

@@RomulusBoeriu Cele trei probleme nu mi-au fost date în nici un caz ca temă, le-am găsit undeva, mi-am pus și eu întrebări la ele și pe cele la care nu am găsit răspuns vi le-am postat la comentarii.

[@danielraduna4000]

@@RomulusBoeriu În caz că vă hotărâți să îmi răspundeți, adresa mea de email este [e-mail]

[@danielraduna4000]

Vă mulțumesc!

[@danielraduna4000]

Bineînțeles, cu dat de indicații, nu rezolvare integrală.

[@danielraduna4000]

Foarte tare această lecție! Domn profesor, aș avea și eu niște întrebări la trei probleme de dinamică: 1) Un călător care merge pe jos pe lângă linia ferată vede trecând în decursul unui anumit interval de timp, prin dreptul său, un tren. Întrebări: 1.1) Cum se poate demonstra că, în cazul în care drumeţul merge în același sens ca și trenul, el rămâne în urmă, în fiecare interval de timp t, față de tren, cu distanţa M1N1-M2N2, unde: M1 este coordonata inițială a locomotivei (la care trenul începe să treacă prin dreptul drumeţului), M2 este coordonata inițială a drumeţului (la care este ajuns de locomotivă). Analog, N1 și N2 reprezintă coordonatele finale ale locomotivei, respectiv omului (dacă S1 este lungimea locomotivei și S2 este lungimea pasului omului atunci N1=M1+S1, N2=M2+S2). 1.2) Cum se poate demonstra că, dacă trenul se deplasează în sens contrat sensului în care merge drumețul, atunci el va rămâne în urmă față de tren, în fiecare interval de timp t, cu distanța M1N1+M2N2 (cu semnificațiile de mai sus)?... 1.2) Este oare mai lung intervalul de timp în decursul căruia trenul trece prin dreptul drumeţului atunci când călătorul merge în același sens cu trenul, decât dacă se deplasează în sens contrar acestuia? 2) Ce se deplasează mai repede: omul sau umbra capului său lăsată de un felinar? Dacă omul se deplasează cu o mișcare rectilinie uniformă, ce fel de mișcare execută umbra capului său? Umbra capului unui copil care merge cu aceeași viteză ca și omul se deplasează mai repede decât umbra capului omului? 3) Pe cine vede mișcându-se mai repede călătorul din tramvai: pe pietonul care merge în același sens cu tramvaiul, sau pe cel care merge în sens contrar? De ce? 3.1) În momentul în care omul se deplasează o distanță AB și raza de lumină care pleacă oblic de la felinarul de deasupra drumului îi izbește creștetul, aceasta se va refracta pe sol tot pe aceeași direcției? Adică când omul se afla chiar sub lampa felinarului am înţeles, unghiul dintre raza respectivă și normală era de 0°, și atunci și unghiul de refracție era de 0°, dar acum?

[@iakoyukutava]

Haideti chat, donati, donati baieti, donati

[@RomulusBoeriu]

Nu cred că înţeleg ce vrei să spui .

[@danielraduna4000]

Dar când Galilei a lăsat bilele să se rostogolească pe planul înclinat (acolo nu ni se spune că acționează forțe tangente, disipative asupra corpurilor), acolo ele capătă o mișcare uniform accelerată, deoarece unghiul dintre forța de greutate și componenta ei pe verticală (descompusă după o direcție perpendiculară pe suprafaţa planului înclinat și după una paralelă cu suprafața sa), greutatea normală, crește. El este sigur în primul cadran, adică între 0 și π/2, deci sinusul lui crește. Păi atunci Gt crește, deci forța care îi imprimă bilei accelerația pe suprafața planului înclinat (repet, acolo nu avem forță de frecare) nu este constantă, ba, mai mult, ea crește. Deci nu avem mișcare uniformă (rectilinie este), adică viteză liniară constantă. Dar în niciun caz corpul nu rămâne în repaus, el are masă și deci componenta orizontală a greutății există de la bun început, deci de la bun început corpul (bila) își mărește singur viteza. Se mai respectă deci Principiul I al Dinamicii pentru suprafața planului înclinat, pe care nu avem frecare?...

[@RomulusBoeriu]

Cum adică, sinusul crește ? În formulele componentei greutății, unghiul alfa este unghiul de înclinare a planului înclinat. El este constant, nu crește când se mișcă corpul !

[@danielraduna4000]

Sper că nu am spus ceva greșit...