DEPORTAŢII | CALVARUL MEHEDINŢEAN (I): SCOATEREA DIN MATCĂ | DOCUMENTAR TVR

Deportarea în Bărăgan a fost una dintre cele mai notorii forme ale inumanului, manifestată de către români contra români, sub imboldul ideologiei comuniste a urii de clasă.
Realizator: DAN MICU
Program: DEPORTAŢII
Titlu: CALVARUL MEHEDINŢEAN (I)
Episod: SCOATEREA DIN MATCĂ
Imagine: MARIAN OPREA, DAN CONSTANTINESCU
Premiera: 27.01.2014, ora 17:00, TVR 2
Sinopsis:
Experienţa zecilor de mii de expulzaţi din vatra de baştină, apoi expropriati şi obligaţi să trăiască în surghiunul chinuitor al Bărăganului, cu domiciliu obligatoriu, ca urmare a Decretului nr. 200 al MI din 1951, avea să aşeze România pe harta marilor tragedii ale secolului XX.
Pârjolul mistuitor al acestei scrânteli iniţiată la ordinul lui Stalin, dezvoltată apoi la scară naţională până la treapta ultimă, a alienarii, a lovit zona Banatului, cuprinzând, alături de ţinuturile Timişului şi Caraşului, şi pe al Severinului, devastând, cu forţa unui cataclism, ordinea socială existentă.
Planificată în cel mai mare secret, prin conlucrarea departamentelor ideologice, politice, militare şi de securitate, furtuna deportării avea să se dezlănţuie când nimeni nu se aştepta, cu fulgere şi trăznete pe cerul aparent senin al Mehedinţiului, într-un mod inimaginabil de brutal, violent si devastator.
La orele 4:00-5:00 ale nopţii dintre 18 şi 19 iunie 1951, în casele a mii de familii, trezite din somn de bătăile paturilor de armă ce zburau porţile şi uşile din ţâţâni, au descins, în total, 20000 de oameni din cadrul trupelor MAI, Securitate, Militie si Graniceri, înarmaţi şi dotaţi cu vehicule militare şi tanchete, cu misiunea de a scoate cu forţa din case şi de a escorta pe parcursul transportului, până în locurile domiciliului obligatoriu peste 44.000 de oameni.
Filmul aşează fenomenul deportării, cu toate implicaţiile sale dezastruoase din punct de vedere ideologic, economic şi social, alături de celelalte eşecuri ale orânduirii comuniste din România, sau alte construcţii pe nisipurile mişcătoare ale istoriei.
Motivele oficiale au fost unele de faţadă, mergând până la aplicare simplistă a etichetei de titoism, pentru cei suspectaţi de simpatii faţă de conducatorul Iugoslaviei, aflat în conflict cu dictatorul de la Moscova.
În realitate, refuzul faţă de colectivizarea şi etatizarea proprietăţii era cel care aducea ştampila de “duşman al poporului” şi transforma opozanţii regimului comunist în condamnaţi la muncă forţată, aceasta şi în contextul unor nevoi uriaşe de braţe de muncă pentru cultivarea imenselor suprafete de teren din Campia Baraganului.
Interlocutori:
ing. ALEXANDRU COCONOIU (Cujmir, Mehedinți, deportat la Măzăreni), GEORGETA MITRUȚIU (Vânju Mare, Mehedinți, dislocată la Câmpulung Muscel), CORNELIA ZOICAN (Balta, Mehedinți, dislocată), prof. ILEANA MATEESCU (Florești, Mehedinți, deportată la Rubla), LINICA GĂINARU (Ilovăţ, Mehedinți, deportată la Pelicanu), prof. VICTOR EMIL RUSU (Balta Verde, Mehedinți, deportat la Movila Gâldăului), dr. GRIGORE DRĂGHIA (Ilovăț, Mehedinți, deportat la Pelicanu), MARIA TRĂILESCU (Negruşa, Mehedinți, deportată la Pelicanu), muzeograf MARIA BĂLĂCEANU (Salcia, Mehedinți deportată la Zagna), MIHAI POPESCU (Turnu Severin, deportat la Pelicanu), PROCOPIE UNTARU (Cireşu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), ALEXANDRA ZOICAN (Cireşu, Mehedinți, deportată la Pelicanu), EMIL POPESCU (Corlăţelu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), ALEXANDRA PAUTA (Cireşu , Mehedinți, deportată la Pelicanu), ing. DOREL DUMITRELE (Obârșia de Câmpie, Mehedinți, deportat la Măzăreni), dr. VALERIU SÂRBU (Jamu Mare, Timiş, deportat la Fundata), VIRGIL RIDICHIE (Cujmir, Mehedinți, deportat la Măzăreni), CONSTANTIN CIOLACU (Periam, Timiş, deportat la Rubla), AUTOGEN UNTARU (Cireşu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), CORNELIA FIAT (Ciacova, Timiş, deportată la Viişoara), ing. RODICA BOTEZ (Floreşti, Mehedinți, deportată la Rubla), iconomă stavroforă DARIA CLINCIU (stareţa mânăstirii Libertatea).
Episodul următor: CALVARUL MEHEDINȚEAN (II) | DRUMUL EXILULUI: • DEPORTAŢII | CALVARUL ...