Drumul spre luna - Madalina Amon- Versuri: Camelia Radulian

Abia mă mai vedeai, mamă bătrână,
Trecându-ţi pragul casei, uneori
Şi-atunci credeai că Dumnezeu ţi-aduce
Prin camerele goale, sărbători.
În zori de Paşte năvăleau salcâmii
Peste tristeţea ta vopsită-n var
Şi te prindea în pragul casei luna
Tot aşteptând să mă zăreşti, măcar.
Când am venit, crescuseră ciulinii
Peste grădina ta de trandafiri
Şi am ştiut că nu mai poţi răzbate
De-atata bătrâneţe şi de spini.
Era târziu, muriseră salcâmii
Sub lacrima părerilor de rău
Şi Dumnezeu prin sălcii se plecase
Şi el să plângă peste somnul tău.
Te-ai dus în genunchi până la lună,
Mamă bătrână, mamă bătrână...
Din tine dau, pe trupul meu, ninsori,
Îmi cad în păr, îmi cad pe gură
Şi mi-e atât de dor de tine, uneori...
Camelia Radulian