Gheorghe Celea a fost bunicul lui Ion Caramitru. Vorbește despre el aici Ion Caramitru, despre aromâni
@olafzernny29223 жыл бұрын
O, VOI ROMÂNI SĂ NU VĂ VINDEȚI ! oare ne-om putea răscumpăra? Că de vândut am făcut-o
@olafzernny29223 жыл бұрын
Ne-a cântat bine, dar nu l-am ascultat , căci ne-am cam vândut (NEAM VÂNDUT)
@sherk19748 жыл бұрын
cu adevarat autentic. asta inseamna cantec de pacurar (cioban, mocan, oier) autentic. mai roman decat romanii un bunic de care ion caramitru este mandru ;)
@Aushul4 жыл бұрын
Iona Caramitru l-a vândul și pe paplu a lui și toata armânamea.
@ciprianvirjan3 жыл бұрын
@@Aushul Cum a vândut ?
@marincalmic26302 жыл бұрын
@@Aushul Precum cuvântul ăsta ''armânamea'' este artificial (or ar'mãn este o alterație mai recentă, încercată a fi generalizată, a mai vechiului, prestigiosului și predominant-actualului cuvânt ''RÃMÃN'' (vz. Constatntin Ucuta, 1797, ex: [λήμμπα] ρράμάνέασκά = [limba] RÃMÃNeascã, nu ARMÂNească sau ARMENească), vezi și n'veastã, m'șat, iar sufixul -ami, iarăși, este o distorsionare modernă a corectului și mai vechiului sufix colectiv -IME (vz. Johann Thunmann, 1774, ex: γκρεσήμε = gresIME, nu gresAMI), atestat în scris în dialectul macedo-românesc încă din sec. 18, notat ca atare de înșiși vorbitorii și de lingviști străini, care nu pot fi catalogați după modă grecească, vai vânduților, ca ''propagandiști'' ai României pe atunci încă necreate), așa este și 'bobor-amea' asta care, în fapt, este cea mai sudică ramură (Kutso-), în cursul său spre pierire, desprinsă din poporul nostru Român (Vlah), al nostru în comun. Ramură ''cai s-alasã di limba di dadã'' pe tărâmurile natale. Kutso-Vlahii (Macedo-Românii) sunt doar o parte, cea mai sudică, a celor care în întregime au fost/sunt numiți Valahi (Români).
@saebica Жыл бұрын
@@marincalmic2630 te rog să nu mai răspândești tâmpenii și elucubrații. Noi armânii grămusteni ne numim "armânji". Fârșiroții se numesc "rrmenji"
@marincalmic2630 Жыл бұрын
@@saebica Ce anume din ceea ce am scris ar fi, după tine, tâmpenii și elucubrații, dar nu adevăruri constatate și de alții, cu renume în domeniu, și de mine? Tâmpenii și elucubrații sunt cele ce au fost scrise de Constatntin Ucuta, Johann Thunmann în sec. 18? Adevărul trebuie răspânditit (=propagat)! ... ai fi un neprieten lui?! Românii fârșiroți se numesc în graiul lor «rumãnĭ» sau «rãmãnĭ» (variația [sub]dialectală u ~ ã coincizând cu izoglosa dialectală albaneză o/u ~ ë, cfr. alb. boj/bunj ~ bëj, peshkop/peshkup ~ peshkëp, Peshkopi/Peshkupi ~ Peshkëpi, etc.). Românii fărșeroți nu se numesc, ci sunt numiți "rrëmenj"/"rrëmënj" de către conlocuitorii albanezi, în scrisul/limba cărora rr- (r dublu) diferă fonetic, nu doar grafic, de un singur r-, exact ca în spaniolă, iar -ë- coincide cu aro. ã și cu ro. â/ă. Deci forma (a)românească ar fi «rãmãnĭ, rumãnĭ», nu cea albaneză "rrëmenj", preluată de tine cu care îmi fluturi pe aici, fără să ai, după cum se vede la prima vedere, un elementar habar de limba-sursă a acestei scrieri. Aromâni grămoșteni sunt diferiți, și graiurile lor la fel -- au trăsături variabile. O parte dintre ei se numesc «arumãnĭ» sau «arãmãnĭ», iar alții, în vorbire neglijentă, se numesc contractat ca «ar'mãnĭ» și, defel straniu, în vorba unuia și aceluiași vorbitor pot apărea toate aceste variante în aceeași discuție. Câteva exemple aromânești similare unde u original poate fi redus în vorbire rapidă: mușat>m'șat, putut>p'tut, arumãn>ar'mãn, etc. Eu sunt cel care ar trebui să te rog să nu te opui încăpățânat și neargumentat adevărului, ci să-ți răspândești cunoștințele pentru a-ne lumina semenii noștri umbriți la minte.