Zo-ul varis e de fapt leghetos, iar când urcați la Pa, apare un fel de Sabah ciudat. Asta face din toată povestea asta a lui varis un fel de protovaris bazat pe trifonia Pa-Di care forțează o ultra cromatizare în partea de sus a glasului. Adică în coborâre, pa devine di și avem di-ga-vu, pe când pa-zo ar fi trebuit să rămână două tonuri mari exact ca ke-ga, cu diferența că Ni-ul coboară înspre zo, așa cum și di-ul coboară (f puțin) înspre ga, imitând astfel idea glasului 2. Asta scriu cei vechi în cărțile de prin 1700, și la fel cântau și unii psalți foarte vechi. Toată amestecătura asta de atracții și aproximari după ureche e clar școala modernă care a învățat cântatul din cărți, după sutimi de morii. Problema e că dispare tetrafonia zo-ga, și chiar și octava are probleme. Sper că nu se supără nimeni, încerc să spun toate criticile astea în scop constructiv.
@liviucruceru4 жыл бұрын
Mulțumesc pentru precizări. Într-adevăr, in stilul vechi patriarhal (constantinopolitan) se observă această diferență. Eu am ales să interpretez intervalele în funcție de thesis-uri (gândite ca modulații ale glasurilor). De aici, poate, lipsa de consecvență, de claritate.
@vladr904 жыл бұрын
@@liviucruceru Sper să reușesc să înregistrez și să postez și eu câte ceva în varis ca să vedeți idea pe care o propun, și cum se leagă cu celelalte glasuri. Aș fi curios în continuare să postați niște canoane, cum le abordați fără note, doar din text, la prima vedere. Cred că ar fi foarte instructiv pentru mulți. Spor în toate, Doamne ajută!