Iancu de Hunedoara, cel Mai Iubit De Dumnezeu

Рет қаралды 592

Күн бұрын

IANCU DE HUNEDOARA-
A fost voievod al Transilvaniei între 1441 și 1456
Deși Iancu era de origine română, a fost repede inclus în rândul nobilimii maghiare, mai ales că avea aceiași religie și aceleași convingeri politice ca regatul maghiar. Perioada în care el a fost pe tronul Transilvaniei a reprezentat una dintre cele mai importante perioade din istoria principatului din punctul de vedere al conflictelor cu otomanii.
Pentru că își dorea cu orice preț să împiedice otomanii să ajungă în Occident, după ce aceștia au cucerit Constantinopolul și începeau să-și facă drum către centrul Europei, Iancu de Hunedoara decide să facă front comun cu Țara Românească și Moldova în cruciadele târzii.
Pentru eforturile sale deosebite în împiedicarea avansării otomanilor, atât militare, cât și diplomatice, Papa Calixt al III-lea l-a numit pe Iancu de Hunedoara Atletul cel mai puternic, singurul al lui Hristos.
Tot el este cel care, după ce în 1442 oprește o oaste otomană care pătrunsese în Transilvania, trece în Țara Românească, îi împinge pe turci și de aici și-l impune pe tronul țării pe Vlad Dracul, tatăl faimosului Vlad Țepeș.
Prin 1443 Papa Eugeniu al IV-lea le cere statelor creștine să se implice în ceea ce avea să rămână în istorie drept campania cea lungă (1443/1444). Toate statele refuză chemarea papei, mai puțin două: Ungaria și Transilvania. Împreună cu regele maghiar, Iancu de Hunedoara decide să plece într-o campanie la sud de Balcani.
Adună băieții și trec Dunărea. Cuceresc orașe mari precum Niș și Sofia, dar și alte zone. Toate acestea în încercarea de a dezorienta trupele otomane, de a-i face să amâne orice demers de a supune principatele române.
Acum știu că voi vă așteptați să zic că au avansat și ei puțin până s-au supărat turcii și i-au bătut zdravăn, dar, de fapt, în 1444 Iancu de Hunedoara și regele maghiar câștigă, în numele creștinismului, confruntarea finală din Balcani. Turcii se văd nevoiți să semneze Tratatul de pace de la Seghedin din același an.
Problema a fost că victoria asta i-a dat prea mult avânt regelui Ungariei și a început să se creadă mai puternic decât era cazul. Cu soldații obosiți și cu resursele împuținate, Vladislav I al Ungariei, tot în 1444, îi forțează pe creștini să se avânte într-o nouă confruntare. Bătălia are loc la Varna, pe 10 noiembrie 1444 și a reprezentat una dintre cele mai mari înfrângeri suferite de creștini.
Pe lângă Iancu de Hunedoara, în confruntarea asta se implicase și Vlad Dracu. Și, ca să înțelegi înțelesul expresiei a te întinde cât îți e plapuma, regele maghiar, cel viteaz și dornic de război, este omorât în timpul luptei de la Varna.
Doi ani mai târziu, în timp ce încă se evitau conflictele cu otomanii pe cât de mult posibil, Iancu de Hunedoara își atinge apogeul carierei. Astfel că, în 1446 devine cancelar al Ungariei, funcție pe care o ocupă până în 1453.
Cum spuneam și mai devreme, Iancu de Hunedoara este cel datorită căruia otomanii n-au ajuns în centrul Europei. În 1456, după ce Mehmed al II-lea cucerește Constantinopolul, Iancu i se opune decisiv în trecerea spre Belgrad. Lupta să întârzie cu 70 de ani invazia otomană, iar Papa Calixt al III-lea numește victoria lui Iancu de Hunedoara drept cel mai fericit eveniment al vieții mele.
Din păcate, după confruntările dure din 1456, Iancu de Hunedoara se alege cu o ciumă care-l răpune în chinuri greu de explicat. Așa se încheie poate cea mai glorioasă perioadă a Transilvaniei.