multumesc, si sper sa nu se adevereasca zicatoarea
@raresmargarit84903 жыл бұрын
Recomand cititul de pe ambele pagini, copiii nu sunt atat de naivi...esti minunat!
@Wladimir933 жыл бұрын
Are scrisul de 3, i-a incaput toata povestea pe o pagina.
@taviariton51403 жыл бұрын
Creanga: povesti de adormit copii. Toma: povesti de adormit adultii.
@LadyFlorinaC3 жыл бұрын
Ador genul asta de continut! 😂
@theearth22953 жыл бұрын
Foarte frumoasă relatare ca de fiecare data, Toma. O singura rectificare am sa fac, o treime din copii ar insemna, mai exact, o treime din fiecare. Numai bine, sanatate!
@mataneagra3 жыл бұрын
Misto
@georgestan79093 жыл бұрын
Hai cu 100k 👍👍🥺
@Neverstopfishing_A_M_3 жыл бұрын
Perfect! 😂
@LivingAsABraker3 жыл бұрын
Dacă te taie gândul cândva sa faci un episod de citit în cosplay, trage-ti doar o cicatrice cu markerul pe frunte ca arati ca Harry Potter. Mă uitam în tren, râdeam și se întreba colegul de scaun de ce. Ne am uitat amândoi dup aia.
@ienutapirvu483 жыл бұрын
Genial,mulțumim pentru povestea de noapte bună🥺💙
@elenamagdalenadiaconescu63043 жыл бұрын
Superb!
@andreirosca17332 жыл бұрын
Bravo ba ești youtuber
@aresdraguna3 жыл бұрын
cum stau manelele in treding si asta nu? sunt confuz...
@isachicosmin29253 жыл бұрын
🐿️🐿️
@emygrantu3 жыл бұрын
Geniala povestea, apropo ochelarii aia i-ai făcut pe comanda? XD
@SilviuMandolin3 жыл бұрын
am dat al 296.lea Like ❤
@GarajPif3 жыл бұрын
Lame, dar salvezi tot prin rugamintea de la sfârșitul clipului, am dat un "subscribe", Saracule! + Like
@miculToma3 жыл бұрын
sunt capre, nu lame
@GarajPif3 жыл бұрын
@@miculToma mna bun, ma salut din partea mea, hai ca mai bag niste viewuri pe canal, sa ma lămuresc cate lame gasesc, daca mai gasesc!
@bettyisabela3 жыл бұрын
😂😂
@st.alexandru3 жыл бұрын
Viețuitoarele de la sfârșitul poveștii nu cred că sunt capre! 😱
@miculToma3 жыл бұрын
ele nu sunt, dar stau capra
@havok2283 жыл бұрын
Dacă vei povesti vreodată "Degețica", mai bine nu.
@SergheyKatastrofenko3 жыл бұрын
N-am inteles niciodata de ce capra are usi la casa, desi nu are degete ca sa le deschida/inchida. Huge plot hole.
@moromete2.0843 жыл бұрын
Ţi-aș da o navetă de Corona, dar norocul meu că nu știu unde să o trimit 😀
@miculToma3 жыл бұрын
Comics Club - Nerva Traian nr. 4, București.
@moromete2.0843 жыл бұрын
@@miculToma Nu puteai să te-abţii de la adresa aia? Tu îţi dai seama în ce situaţie sunt eu acum? Naveta +curieratul, mă ruinez. Știi ce, nu trimit nici o Corona și nici de râs nu mă fac, că nu mă știe nimeni. M-a mâncat în cBIPur...
@bogdanma1023 жыл бұрын
stai că o sun pe șoșoacă să îi spun că ti-ai bătut joc de valorile tradiționale. maine ai proces pe undeva și așa nu prea au pe ce urla acuma nu prea sunt știri.
@davidmurariu90683 жыл бұрын
A? Mai zi o data ..
@miculToma3 жыл бұрын
Din primele rânduri, Ion ne dezvăluie direct că e vorba de o poveste SF, a cărei acțiune se petrece într-o realitate alternativă, unde caprele (și evident progeniturile lor) pot vorbi și raționa, și mai mult, civilizația animalelor pare că s-a dezvoltat identic cu cea umană, dovadă fiind faptul că personajul principal locuiește într-o casă cu uși. De la început, Creangă sugerează niște probleme psihice prezente la iedul mezin, atunci când, la vestea că mama lui pleacă până în pădure să ia ceva de mâncare (lucru pe care îl face probabil aproape zilnic), iedul cel mic are lacrimi în ochi. Explicația reală este clară însă - iedul speriat are abilitatea de a prezice viitorul. Durerea lui vine din ceea ce el percepe ca fiind un blestem, și anume disocierea lui de spațiu-timp și darul de a transcede liniaritatea temporala a evenimentelor. Capra mamă nu știe de acest talent al propriului fiu, și în general se prezintă ca o persoană destul de iresponsabila în ceea ce privește creșterea copiilor. Această deducție e întărită de lista de cumpărături pentru masa copiilor anunțată de capră: - frunze - lapte - sare - mălai - flori Copiii sunt hrăniți cu sare și flori. Odată capra plecată, lupul profta de ocazie si se prezinta la domiciliul iezilor unde, pentru ca asistase la dezvaluirea codului secret sub forma de poezie (desi sa numim acea tentativa de rima si ritm poezie e ca si cum l-am numi pe Slavici scriitor), isi incearca norocul recitand versurile fara nici un pic de atentie insa la timbrul vocii. Iedul cel mare, dovedind un imbecilism egalat aparent doar de inabilitatea de a distinge tonalitati ale vocii, se repede la usa sa o deschida. Oricat de aspru l-am judeca insa, cu totii am facut, nu-i asa, lucruri pe care le-am regretat cand ne era foame. Iedul mezin, folosind atat abilitatile lui paranormale, cat si cele absolut obisnuite, cum ar fi diferentierea vocii unu lup mascul de o capra femela, ii previne pe fratii lui cu privire la pericolul iminent. Desi stapaneste controlul timpului, se pare insa ca iedul cel mic insa nu-si poate stapani volumul vocii, pentru ca avertismentul sau este auzit si de lup (care deja incepe sa impresioneze prin acuitatea lui auditiva, auzind prin pereti si usi inchise). Asadar, Ion ne informeaza ca lupul recurge la a-si modifica fiziologia cavitatii bucale, prin ascutirea dintilor si a limbii, dovedind astfel pe de-o parte ca nu intelege modul in care timbrul vocii e creat predominant de corzile vocale, iar pe de alta parte, aratandu-ne ca inca de pe-atunci, femeile pierdeau ore intregi la cumparaturi. De data asta, diferenta vocala pare sa fie nesemnificativa, si iedul cel mare cade in plasa lupului si deschide usa. Deznodamantul este total previzibil - lupul il ucide si devoreaza pe iedul usier. Fratii lui insa sunt de negasit, pentru ca anticipasera tragedia si se ascunsesera sub pat si respectiv in hornul casei - norocul pentru iedul din horn fiind faptul ca lupul prefera iezi tartar si nu gatiti. Cu toate acestea, iedul mijlociu, ce se pitise sub pat, se da singur de gol cand lupul stranuta si iedul ii ureaza “Noroc” - comportament care sincer este in contradictie cu evidenta caracterizare facuta chiar de Ion la inceputul povestirii, unde ne spune literalmente ca cei 2 iezi mai mari erau obraznici. Lupul nu ezita si ii curma suferinta si iedului nr. 2 tot printr-un proces diigestiv. In tot acest timp, iedul cel mic, ascuns in horn, din lipsa de ocupatie, cel mai probabil navigheaza firul istoriei pentru a descoperi numerele castigatoare la loto. Aparent satul, lupul decide sa paraseasca locul cinei, dar nu inainte de a aseza capetele celor doi iezi consumati in fereastra, intr-un act de sadism pur, care ne face in acelasi timp sa ne intrebam - daca lupul era asa infometat cum ni s-a prezentat in expozitiune, ce l-a oprit din a se delecta cu capetele de iezi? Capra se intoarce de la cumparaturi (evident cu mult mai multe decat trebuie, asa se intampla cand mergi la magazin inainte de masa) si isi descopera familia imputinata. Iedul supravietuitor ii relateaza cu lux de amanunte, poate mai mult decat e nevoie chiar, desfasurarea evenimentelor macabre ce au avut loc in lipsa ei. Capra este sincer mai putin devastata de faptul ca a ramas cu o treime de copii, si decide sa se razbune pe lup. Cu dorinta de sange pulsandu-i in vene, capra pregateste o capcana pentru lup, constand intr-o groapa acoperita (literalmente o capcana) plina cu jar mascata de un festin cum doar prin Tazz by eMag mai poti gasi astazi (#farasponsorizare). Apoi il gaseste pe lup in padure si il invita la o pomana, jucand un teatru care, spre deosebire de mare parte din piesele jucate astazi, ar merita justificat 3 minute de aplauze la final si flori aruncate din public. In tot acest timp, iedul mezin e din ce in ce mai absent, pentru ca desopera in viitorul civilizatiei lui aparitia internetului, ceea ce il face sa piarda ore intregi in dimensiunea atemporala pe care are abilitatea de o accesa in voie. Lupul si capra ajung inapoi acasa, unde cel dintai se pune pe mancat. Nu trece mult timp insa, si scaunul sau, facut din ceara, se topeste si lupul cade in groapa, dovedind astfel abilitatea de invidiat a caprei de a echilibra rezistenta crengilor care acopereau groapa sa sustina greutatea lupui, dar sa cedeze sub impulsul dat de aceeasi masa si viteza redusa capatata in urma caderii de pe scaun. Desi lupul face apel la compasiunea caprei, este evident ca vorbele lui nu-si ating tinta, pentru ca atat capra cat si iedul mezin privesc carbonizarea lupului aproape cu placere. Mai mult, inainte ca trupul acestuia sa fie mistuit in totalitate, cei 2 infaptuitori ai crimei cu premeditare sting focul si coboara in groapa pentru a zdrobi craniul lupului cu roci de diferite dimensiuni pentru a-l, citez, “omori de tot”, dezvaluind astfel ca in acest univers paralel, animalele pot muri doar partial. Finalul vine cu o ultima rasturnare de situatie imposibil de aniticipat chiar si de cei mai avizi cititori si cinefili - autorul ne dezvaluie ca intreaga poveste este o lucrare de fictiune speculativa, si nu reprezinta adevarul istoric. Soc si groaza. Noapte buna