Рет қаралды 17,462
𝗜𝗼𝗻 𝗛𝗮𝗴𝗶𝘂(n. 29 noiembrie 1926, Zăbala, județul Covasna - d. august 1996) a fost un cântăreț român de muzică folk care a apărut pe albumul "Cenaclul Flacăra în concert" alături de Adrian Păunescu, Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vasile Șeicaru, Arpad Domokos, Ștefan Hrușcă, Alexandru Zărnescu, Mihail Stan, Grupul 2½,Ducu Bertzi, Mihaela Giurgiu, Gil Ioniță, George Nicolescu, Grupul Ecoul, Cătălin Condurache, Mihaela Popescu, Constantin Dragomir. Ion Hagiu era de profesie învățător. Melodia care l-a făcut celebru este Căciula.Ion Hagiu din Zabala a facut parte, multi ani la rand, din cenaclul Flacara condus de regretatul Adrian Paunescu. Insa in memoria multora dintre romani si mai ales in randurile acelor generatii contemporane cu inceputurile cenaclului Flacara, Ion Hagiu a ramas cunoscut ca interpretul melodiei “Caciula”.Despre Ion Hagiu, sotia sa spunea ca este un mare patriot si ca toate cantecele interpretate de el erau de asemenea compuse chiar de el, atat textul cat si muzica. Ion Hagiu facea totul din dragoste pentru tara, pentru oamenii din localitatea sa, pentru romani. Potrivit mesageruldecovasna.ro, lui Ion Hagiu cunoscutii ii ziceau Nelu, iar cei care il stiau de multa vreme spuneau despre el ca a fost un autodidact, invatand de unul singur sa cante la acordeon. La vioara insa a invatat sa cante la Scoala Normala.In afarA de binecunoscuta melodie „Caciula”, melodiile lui Nelu nu aveau titlu. Cantecul MaicuTa o evocA pe MAMA, dar mama generala a timpurilor trecute care se sacrifica pentru familie, pentru copii, cu toate obiceiurile care erau in timpul respectiv; o trece pe mama prin toate bucuriile vietii - ca a nascut, ca si-a dus cu copilul la scoala tinandu-l de mana, ca a plans cand baiatul s-a dus in armata - toate etapele acestea principale le oglindeste prin acest cantec, dar si obiceiurile care erau legate de viata.Apoi avea un cantec „De vii vara pe la noi, vino ca te duc la oi!” - in care el descrie toata natura muntilor - pieisajele, activitatea barbatilor care erau dusi cu oile. Era o traditie, nu numai din zona noastra, dar in special in Zabala, barbatii se ocupau cu oieritul. Ei plecau din familie si veneau inapoi doar iarna, pentru un timp scurt. In cantec se arata că cel care e dus la oi, sigur mai revine.