INTAMPLARI Reale De La ORA 3 AM [5 Povesti TERIFIANTE]

[@Robert-ym2nv]

Sincer sa fiu meriți peste 1 milion de abonați.Nu e ușor să faci atâtea povesti.Nu e ușor să traduci o întreagă poveste si sa faci atâtea videouri

[@DRC88]

Copy paste google translate și cel mai greu lucru e sa modifici niște cuvinte

[@smileyyuu4757]

Iubim ceea ce faci 🥰🥰

[@Robert-ym2nv]

Nota cinci este cel mai tare canal

[@ggbogdan9100]

Nota 10 👍

[@MTAbanknote]

👍.

[@cristinamihaela992]

🥰🥰👻

[@Robert-ym2nv]

E super tare vocea ta

[@flaviuflaviu1135]

Nota 5 cel mai tare canal pentru povesti de groaza ai like-ul meu si subscribe-ul

[@sor1n.27]

Super povesti💪💪💪💪

[@andreiraducan25]

Super!

[@maridolly5307]

Si eu si mama mea am crescut cu ase ceva, desi nu mie frica dar fiecare care vine ma intreaba ; mai cineva in casa in afara de noi si copii in casa?? Eu ca sa nu l speri ii zic nu.

[@thio7619]

Faci niște videoclip faine ;3

[@cristiangheorghe718]

Cel mai tare 💪

[@constantamariagrigore3234]

Ești tare frate!!!! 😃😃😍🤭😘😘👋👋👍👍💯💯💯🙏

[@viperafreefire286]

Îmi place

[@sradiadddvt7794]

Cat de bun este k eu jur k nu pot sami pierd nici macar un episod asi fi vrut sa te vad pe fa ebok .si sati distrubuiesc.cel mai tare direct nr 1 top

[@RANA.18s]

SA NU TE LASI DE TREABA ASTA ESTI BETON ,MEREU M-AM ÎNTREBAT ,AI SENZATI DE TEAMĂ SAU FRICA DUPA CE NAREZI SI CITEȘTI POVESTILE ASTEA ?

[@zprozpro5968]

Ce dor mie era de poveștile aștea

[@Cox-ul]

00:20

[@nicoletanechiforiuc6374]

Orașul meu natal a suferit un trecut uitat: când copii au dispărut brusc, am descoperit Cuburile lui Rubik în locațiile exacte în care au fost văzuți ultima dată. În plaga tot mai mare a criminalității în serie care a infectat societatea noastră, micul meu oraș natal a născut un nou rău în categoria copiilor dispăruți, care s-a manifestat într-o formă diferită. Cetățenii au început cu adevărat să observe când cazurile neașteptate, încet, dar sigur, au apărut în tot orașul. Un copil, de la o clasă mai mică, nu a ajuns niciodată acasă după școală. Alții au mers la locul de joacă cu familiile lor, s-au separat cumva de părinți și nu au mai fost văzuți niciodată. A existat și o dispariție la un centru comercial local și la un colț de stradă. Din păcate, aceste incidente ar fi considerate infracțiuni statistic „comune” astăzi, cu excepția unui detaliu sinistru care a legat fiecare caz. În fiecare locație individuală la care copiii au fost văzuți ultima dată, un Cub Rubik a fost întotdeauna lăsat în urmă. Și, în toate ocaziile, partea albă completă a cubului conținea o față fericită împrăștiată în grabă în sânge. A devenit evident că aceasta era însemnele făptuitorului, o manifestare mândră pentru a provoca autoritățile. După o creștere rapidă, incidentele au încetat imediat să mai existe. Până atunci, daunele aduse familiilor orașului erau ireversibile; autoritățile s-au străduit să găsească copiii și răpitorul lor. De atunci, amintirile mele au îmbătrânit într-un nor de ceață, deși sunt încă în măsură să-mi amintesc aceste cazuri, deoarece numeroase sunt înregistrări publice. Cu toate acestea, există un caz pentru care nu voi avea nevoie niciodată de o înregistrare - pentru că am fost singurul martor. La vremea aceea eram foarte tânăr și asta a fost cu o săptămână înainte ca evenimentele să înceapă să devină predominante. Eu și cei doi prieteni am optat să ne strecurăm în subsolul școlii noastre pentru a ne ascunde în timpul recreii. Școala noastră nu a fost bine finanțată, așa că a existat o cantitate mediocru de spațiu de joacă pentru copii. Ziua înnorată a semnalat, de asemenea, riscul ca recesiunea să se termine devreme, așa că am decis să facem rapid următoarea cea mai bună idee la care s-ar putea gândi un copil. Știam că îngrijitorii au luat o pauză de prânz în această perioadă și, după ce am mințit că trebuie să folosim toaleta, am profitat de ocazie. Amanda: „Băieți, sunt multe holuri aici. Sunt puțin speriată ". Ben: „Nu-ți face griji, Amanda. Vom face doar o rundă mare. Stai în jurul acestei zone, bine? ” Eu: „Da, nu merge prea departe. Ar trebui să ne întoarcem înainte să se termine recesiunea. ” Am mai mers puțin până am ajuns la un colț. Ben: „Bine, să începem de aici. Cine vrea să fie? ” Niciunul dintre noi nu s-a oferit voluntar. Eu: „Dacă nimeni nu vrea să meargă atunci ... unu-doi-trei, NOSE GOES!” Am fost primul care mi-am atins nasul și am îngenuncheat. Amanda a urmat-o repede. Ben a întârziat o secundă. Ben: „Aww, hai! Nici măcar nu eram pregătit! " Am ras. Amanda: „Ești, Ben. Este regula. ” Ben: „Bine, fiiiine”. Oftă și se îndreptă spre unul dintre pereții de ciment. Și-a ridicat brațele împotriva ei și și-a îngropat capul în ele înainte să auzim mormăiile înăbușite ale lui numărându-se. Ben: „1, 2, um, 3, 4 ...” Amanda și cu mine am chicotit în timp ce alergam în direcții opuse. Am sprintit câteva clipe, sărind atletic pe coridoarele care pierdeau lumină naturală marginal din cauza lipsei ferestrelor. În cele din urmă, pur și simplu panourile deasupra capului au iluminat podeaua lucioasă. Am văzut apoi o ușă mică a dulapului care se amesteca cu peretele decolorat din jurul ei, iar conturul nu era la fel de evident de la distanță. Când m-am apropiat mai aproape, am observat că nu are clanță; în locul ei se afla un cerc mic, gol. S-a deschis ușor și m-am târât înăuntru, extrem de mândru de mine pentru că am găsit un ascuns decent. Odată ce l-am închis în spatele meu, interiorul era negru. Singura sursă de lumină a intrat din exterior prin cavitatea circulară. Am așteptat cu răbdare, alungând pânzele de păianjen și un sortiment de cutii de carton pentru a-mi face loc în compartimentul îngust. Mi s-a părut o eternitate, dar după câteva minute, am auzit pași apropiindu-se. M-am uitat încet prin gaură și am chicotit intern când am văzut fundul cămășii lui Ben, precum și blugii lui privind în jur. Adidașii săi murdari se amestecau în toate direcțiile și aveam senzația că era pe punctul de a descoperi dulapul. S-a îndreptat cu precauție către locația mea și mi-am dat seama că s-a terminat. Tocmai când am crezut că sunt pe punctul de a fi prins, am văzut instantaneu un alt set de pantofi ieșind din spatele lui Ben într-o succesiune rapidă, dar tăcută. Pantofii cu siguranță nu aparțineau Amandei. Erau prea voluminoase, suficient pentru a se potrivi unui bărbat mare și conțineau căptușeli speciale pe partea inferioară. Individul purta și pantaloni tulburi și mănuși strânse. Corpul meu a înghețat în loc când persoana a scos o batistă gri din buzunarul drept. Gravate pe țesătură erau contururile a două diamante legate. Bietul Ben, pe de altă parte, nu și-a dat seama ce se întâmplă până nu a fost prea târziu. Silueta l-a apucat din spate și l-a închis într-o strângere de neatins, cu picioarele atârnând

[@George-zd8ib]

Iti dau un sfat can vorbesti despre ouija pune o poza hd cu ouija ca imaginatia o sa lucreze

[@liviageorgiana5617]

Chiar aveam chef sa ma uit!!😀🙃

[@ralucabarbulete8888]

Sunt tari

[@petruiosub9713]

Frate esti super tare.Continua

[@marialavinia8228]

Tabla Ouija am jucat o si eu si mi sa ars becul in camera in timp ce jucam

[@pandaverde1224]

Ieșit tare frate

[@inacatarau7147]

E ador cutiile muzicale . Nu mi se par înfiorătoare ☺️

[@Vladdemon]

🔥

[@ionatanlucaci3698]

Când mai faci cu skinwalcheri și wendingo și te rog dacă mai bagi un câine de talie mare care să fie omorât sau rănit grav

[@z3n347]

Primul

[@cacateicuvarza8666]

Gabrieldolhescu70

[@UserVVV69]

3 am 😳 I am scared

[@redfacts1658]

De unde iei pozele pentru thumbnailuri?

[@mirutodoroki1881]

Google sau pinterest

[@Nota5]

Exact

[@mirutodoroki1881]

@@Nota5 ms pentru imsonie

[@mirutodoroki1881]

Face reveal cand?

[@mihairadu489]

Ești prea wow Adică Tu postezi chiar foarte des

[@narcotrafiquant5313]

povestile sunt reale..?

[@AvreageDumbahh]

Unele scrie in descriere [REALE]

[@cacateicuvarza8666]

825229

[@eusiatat7756]

Dacă bine rețin...ai 29 de ani?! Sauu?🤔.Infine vocea ta e faină rău...

[@Nota5]

Da, de ce?

[@eusiatat7756]

@@Nota5 ai un timbru plăcut 👌

[@claudiaclau1487]

@@eusiatat7756 superba chiar. Imposibil sa nu îți placa🥴