SCANDALUL CRUCII - 4

Purtarea crucii este probabil cea mai teribilă provocare cu care a fost cineva confruntat vreodată. Pavel numea aceasta „răstignirea eului” sau moartea omului cel vechi. Înțelegerea și acceptarea acestei realități, urmată de dorința disperată ca această realitate să fie schimbată de Dumnezeu, este primul pas pe Calea consacrată. O astfel de atitudine a minții ne așează în conflict mortal cu omul cel vechi, ceea ce aduce purtarea crucii în fiecare zi. Omul cel vechi nu vrea în ruptul capului să fie răstignit. Turbează când ne aude cerând răstignirea lui, și va face imposibilul să ne arunce în cele mai disperate situații doar ca să ne convingă că fără el suntem pierduți. Într-o lume în care „omul cel vechi” este în centrul atenției și stăpânul absolut, cei care cer răstignirea lui au și pornit deja pe drumul crucii. Crucea aceasta va fi pâinea și apa noastră până la Nunta Mielului. Soluția lui Dumnezeu este unirea omenescului cu divinul. Spre acest țel final există o cale consacrată de pașii lui Hristos.
El a intrat primul în această experiență, și ne invită să-L urmăm „dincolo de perdea.”
Întruparea nu s-a terminat, așa cum am crezut noi.
Dumnezeu are o lucrare de făcut cu noi, pe care o numește „continuarea întrupării lui Hristos” (The EGW 1888 Materials, 1709).
Acesta este sensul invitației lui Hristos de a-L urma.