Soborul Maicii Domnului - Cuvânt al arhim. Melchisedec (2024)

[@Florentina-b3d]

❤❤❤

[@Mony234]

😇🙏🙏🙏

[@Cleo-Elena]

❤

[@BelsugSanatate]

🙏❤️💚🤗

[@mariatarita5311]

Părinte, aici nu sunt deacord , cum ca , prea lesne îi dezlegați pe cei care vin în Fața Lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. Oare , Iisus Hristos, nu ia iertat chiar și pe cei care L-au răstignit? Cum poate omul sa meargă mai departe în boala sufleteasca , fără Doctorie, care este Trupul și Sângele Domnului? Celui , care ii este iertat mult, mult iubește , oare , nu sunt cuvintele Domnului acestea? Numai Sfânta Împărtășanie ne da putere , sa fim treji. Ca sa va spun ca eu , cu Sfânta Împărtășanie am inceput viața duhovnicească, m-am împărtășit mai întâi, fiind mai păcătoasă ca femeia desfrânata din vremea Mantuitorului. Aveam 46 de ani. Nu ma spovedesem niciodată . Nu aveam nici o treaba cu Biserica. Vreau sa va spun ca, după ce am primit Sfânta Împărtășanie , Dumnezeu a lucrat în mine . Am început sa ma apropii de El mai mult. Am conștientizat ca trebuie sa ma spovedesc etc. Asa că, omul care vine cu păcatele la Dumnezeu, vrea, sa se împărtășească, nu-l opriți. Deci mie mi sau deschis ochii, după Sfânta Împărtășanie. Exact, ca celor doi care mergea spre Emaus după răstignirea Mantuitorului. După ce le-a dat pâinea, li sau deschis ochii așai? Ei , și mie , la fel. După aceea am început Sa-L cunosc pe Domnul nostru Iisus Hristos, pt că nu știam cine este, eu, nici Icoana Lui nu știam care este în Biserică. Ma întrebam mai înainte, cine este Iisus, și cine este Dumnezeu.. . Și, mi sa descoperit. El este, mult mai bun și mai milostiv, decât cred unii, și alții. Dacă ați ști, câte minuni ,a făcut cu mine , în toți anii aceștia,...și necazuri , dar și bucurii, bineînțeles , pt că nu mi-am pierdut credință în necazuri.

[@mariatarita5311]

A , uitasem sa menționez că, aproape un an după aceea, am reușit sa ma spovedesc, bineînțeles , ca am lucrat la sufletul meu pana atunci, nu o spun cu mândrie sau sa ma laud , spre Slavă Lui o spun . După ce m-am spovedit, am simțit ca Dumnezeu m-a iertat, pt că aveam o bucurie sufletească pe care nu se poate explica în cuvinte, și mergeam pe drum , și nu-mi simțeam picioarele, parcă, zburam . Îmi venea sa îmbrățișez toți oamenii pe drum. Și, Dumnezeu nu a cerut jertfă pt păcatele mele. Din contra , m-a împărtășit din nou. Crezând ca o sa fiu oprita , din cauza multora păcate, plus ca , ma împărtășirea fără spovedanie . Oricum , am înțeles ca a fost lucrarea Lui Dumnezeu cu mine , Slăvit Sa-I fie Numele!

[@mariatarita5311]

Bn ca Dumnezeu, cunoaște cât de mult regreta fiecare pt păcatele lui și dacă se va schimba într-adevăr. Dar sa nu uitam ca și desfrânata, prea lesne a luat iertare, de păcate. Oare nu pt noi a venit Iisus Hristos? Pt cei bolnavi, nu-i așa? Ca sa ne tămăduiasca.