Te cheamă cerul să vii Te-aşteaptă în prag îngerii Te-aşteaptă să-mbraci haine noi De ce mai stai? De ce nu vii? Te zbaţi şi te lupţi să aduni Dar totu-i nimic şi minciuni Şi singur te-nşeli că aici poţi trăi Fericit, din belşug Un abur ce trece, un fum Un fulger e viaţa, un scrum Cu lanţuri o legi de trecut Şi mergi spre iad, fiu pierdut… Refren: Te cheamă cerul ca să vii Te strigă sfinţii că întârzii Te-aşteaptă-n prag, te strigă-n cor De ce n-auzi chemarea lor? Nu vrei nicicum să le răspunzi Cauţi mereu să te ascunzi Alergi grăbit şi lupţi din greu DAR NU POŢI FUGI DE DUMNEZEU! Şi tot ce aduni, omule Atât cât trăieşti pe pământ Sunt aburi, frânturi de vânt Simple iluzii - şi-atât….. Păcatul ce tu îl accepţi În tine te-a îngropat Şi mersul tău l-ai lăsat De funii vinovate legat. Nu poţi fugi de Dumnezeu Oricât ai vrea şi ai dori În orice loc privirea Sa Te va găsi, te va vedea Nu poţi fugi de Dumnezeu Oricât de mult ai încerca Însă acum poţi spune: ”DA!” PRIMEŞTE-L AZI ÎN VIAŢA TA!