Case pasive din lemn fabricate în România lângă Gura Humorului

[@mirceabotea3647]

Mi a plăcut ce am văzut ..sunteți printre puțini care fac CASE FRUMOASE și bune din punct de vedere tehnic ... CASE FĂCUTE DE ARHITECȚI nu de meseriași care lucrează cu țigarea in colțul guri ...românește ....SUCCES....BRAVO...

[@petruchindris2672]

BRAVO BUCOVINELILOR !!! ❤ SPOR LA MUNCA !!! SUCCES !!!

[@ancabilinschi9266]

Felicitări în Vama jud Suceava , ING Industria Lemnului Brașov România Anca Georgescu!♥️♥️♥️

[@georgetamarin8909]

Mulțumim Adela Pârvu pentru toate informațiile din acest domeniu! 🙏💝🌹

[@AdelaParvu]

Cu mare drag!

[@AureliaDumitrescu-e3i]

Succes mare sa avetii .

[@AdelaParvu]

Frumoasă urare. Mulțumesc în numele echipei de la Gura Humorului.

[@МаріяЩепіна]

Multumesc mult pentru subtitrare

[@AdelaParvu]

Cu mare drag!

[@cazanmarian9721]

Multumesc Adela, foarte interesant.Sunt inginer proiectant si ma ajuta sa raman la curent cu tehnologia de casa pasiva.

[@AdelaParvu]

La Săptămâna nZEB au fost prezentate în standuri multe detalii tehnice. Sigur merită pe viitor să vedeți ceea ce prezintă producătorii de la noi. Mă bucur că ați găsit aici informații care să vă țină la curent cu ceea ce se fabrică acum la noi.

[@corinasimionescu5504]

Și o casă din lemn, cum o izolați, și la o casă de 50 m2 cit costă mulțumesc. Aștept răspunsul dumneavoastră.

[@Error-mf5gg]

F bune/ utile materialele dvs!

[@AdelaParvu]

Mă bucur că poți avea parte de informații folositoare.

[@tutachetraru867]

Idei f interesante !

[@AdelaParvu]

Mă bucur că ai aflat lucruri utile.

[@naomibutulan48]

Woooow!!! Super video!!!👏👏👏

[@AdelaParvu]

Mă bucur că-ți prind bine informațiile!

[@DanielOlariuȘtefan]

Când a venit vorba de preț a schimbat vorba. Până la urmă care este prețul?

[@ancajoita]

Felicitări! Foarte interesant

[@AdelaParvu]

Mulțumesc

[@danmorar5227]

Felicitări!

[@AdelaParvu]

Mă bucur că ți-au prins bine informațiile.

[@claudiucorneliu8375]

Adela ! Suna super.Am doar o problema si anume ca eu am locuit in America din 75 pana de curand si americanii au majoritatea caselor din lemn.Stii care e problema cea mai mare la o casa de lemn ? FURNICILE.

[@AdelaParvu]

Bună Claudiu! Nu sunt o problemă furnicile, ci termitele, care nu sunt furnici. Furnicile sunt înrudite genetic cu albinele și viespile, pe când termitele sunt înrudite cu gândacii. Furnicile se hrănesc cu substanțe zaharoase, proteine și chiar cu alte insecte, pe când termitele mănâncă exclusiv celuloză pe care o extrag din lemn și alte materiale vegetale. Din fericire, deocamdată, noi nu avem în România termite pentru că acestea preferă clima mai caldă și mai umedă.

[@cameliam355]

Bine ca se poate , si ne ajutati sa aflam !!!

[@AdelaParvu]

Da, chiar merită să știm că se poate.

[@mihai_catacatalin5903]

Frumos..👍👏👏...la ce preț se ridica o casa modesta ...???mulțumesc

[@AdelaParvu]

Trebuie să ai un proiect ca să poți întreba costul exact al structurii pe care ei o pot oferi. După cum spunea în video nu există costuri general valabile pentru că diferă totul de la proiect la proiect - de la arhitectura casei (dacă are etaj, mansardă, terase etc.) la grosimea pereților (tipul de izolație dorit), dar și de transport și acces pe șantier. În plus, pe lângă structură sunt costuri suplimentare pentru fundație, învelitoare, ferestre, instalații (electrică, termică, sanitară), dotări interioare, finisaje interioare, mobilă. Uite, pentru o casă pasivă premium de 170 mp costul final a fost de 350.000 de euro, dar trebuie să citești articolul ca să-ți dai seama ce dotări și provocări au avut proprietarii (numai fundația fost 40.000 de euro). Vezi articolul aici: revistadinlemn.ro/2023/11/23/cu-ion-iosif-proprietarul-casei-de-langa-lac-despre-experienta-santierului-si-traiul-intr-o-casa-pasiva-premium/

[@milirotar]

@@AdelaParvumai frate mai scump decât în America, cu 250.000 € îmi fac casa dublu de M/p aici și cu garaj dublu

[@TheAlexbaias]

Scriam în timp ce ascultam ce vorbea de aceea am anumite cuvinte rămase fără o continuare …

[@AdelaParvu]

Oameni suntem, nu zeități, deci e firesc să greșim :)

[@Salcinele]

Ma uit de un proiect de casa. Vreau sa mi fac la tara o casuta, daram cea veche, si fac alta in locul ei. Ma uitam pe idei si proiecte zilele trecute, pe costuri de materiale, pe ce este mai ok si nu extrem de scump. Doamna arhitect are pe situl dumneai o gramada de proiecte, si ma gandesc nu care cumva acest video este pentru a impinge sa zic asa, la construirea unei case, obligatoriu si un arhitect. Adica arhitectul sa aiba colaborarea si cu fabrica aceasta si cu clientii. Insa nu mi place ideea lor. Prea mult lemn, care nu este chiar lemn. Prefer combinatia de paianta cu lemn, asa cum faceau mosii nostrii, o casa cu barne inchegate fara cuie, o casa micuta care respira fain fara atatea minuni. Cu diferenta unei bai, si eventual a unei amenajari cu gresie in unele locuri. Cu toate ca piatra ar fi mai indicat. Din punctul meu de vedere la o casa este bine sa ai toate elementele, lemn, pamant ( eventual caramizi arse din pamant), metal, nu foarte mult...ma mai gandesc doar ca ideea din clip nu mi place. Nu as face asa ceva.

[@ommatol94]

În machetă DHF. În teren OSB. Tipic.

[@TheAlexbaias]

Ziua bună ! Ei bine bună Adela , încântat pentru material însă mai puțin de acest domn, care are e ușor “fără cuvinte” ar fi bine din punctul meu de vedere sau ar trebuii să se pună la punct cu ceea ce vorbește ca exemplu “nu știu procentul din Elveția dar este destul de ridicat” păi știi sau nu știi? Fațadă ventilată ajută la formarea unui spațiu TAMPON în care aerul rece de la suprafața solului se ridică, evacuarea făcându-se la nivelul acoperișului ! Totodată acesta asigurând ca imediata anvelopă a casei nu este încălzită direct, ceea ce ar face să cedeze mai ușor ! În fine îmi pare chiar rău ca este dacă pot să zic așa ușor agramat… îmi pare rău ca zic asta dar se poate mai bine ! Cum să tencuiesti pe OSB??? Cum ???? Doamne Doamne ! Chiar aș fi curios să văd o casă și să văd niște teste cu privire etanșeitate ca la câte cuvinte are măcar lucrul să fie bine făcut . Apoi mai mult am văzut acei pereți cu tâmplăria deja montată oare e unde sunt punțile termice? Ce se pune sub acești pereți ? … iau o pauză în a mai scrie ceva ca aș putea tot scrie …

[@AdelaParvu]

Încep cu finalul a ceea ce ați postat. Nu a spus că se poate tencui peste OSB, ci peste vata bazaltică. Pe de altă parte, unii oameni au trac în fața camerei, iar noi eram la un târg, deci erau și alți oameni care uitau la noi. Hai să vedem ceea ce este important și anume că ne-a explicat și ne-a spus despre ceea ce produce la el în fabrică. Mulțumesc pentru comentariu și pentru explicațiile suplimentare.

[@RevistadinLemn]

@TheAlexbaias puteți vedea o casă pasivă premium (inclusiv teste de etanșeitate), documentată de noi, cu structura construită de Litarh, în pagina următoare kzbin.info/aero/PLmtowHs5GeuiRBswe0SH1bBMR8fUujhli

[@catineanadelin105]

'ar trebuii' sa inveti sa scrii inainte sa atragi atentia ca omu nu stie sa vorbeasca...mai mai cum vedem paiul din ochiul altuia

[@TheAlexbaias]

@@catineanadelin105 unde și ce oare am greșit ? Luminează-mă și pe mine!

[@AureliaDumitrescu-e3i]

Restul pot lucra baietii , 3 fratii .???

[@AureliaDumitrescu-e3i]

Cat costa o casa la rosu .

[@AdelaParvu]

Ar trebui să cereți direct firmei o ofertă.

[@brrrburberry2554]

Deci care sunt preturile?

[@AdelaParvu]

Dacă aveți un proiect, puteți cere direct de la producător o ofertă.

[@georgealex19]

Toate bune si frumoase, pana la pret. Era greu sa se propuna un model simplu, drept exemplu? Sa zica omul da domne’, clasic casa asta pe parter e 60k euro, pe solutia noastra e 100, 150, 300k euro… nu stim, vom sti dupa ce deja am investit intr-un proiect cu un arhitect si vrem, nu vrem, proiectul merge ca deja suntem cu un picior bagat. Pacat

[@AdelaParvu]

Oricum ați lua-o aveți nevoie de proiect pentru că nimeni nu o să vă dea un indiciu de costuri în lipsa lui. Și asta indiferent dacă faceți casa pe structură din lemn sau din zidărie.

[@georgealex19]

@@AdelaParvu multumesc pentru raspuns. Poate nu m-am facut inteles. Nu au ce pret sa-mi dea intrucat nu am proiect de asa natura. INSA, considerand ca domnul a avut multe proiect realizate pana acum, putea (foarte usor chiar) sa ne dea un exemplu incat noi astia, azi gura casca, poate maine sa fim clienti, sa avem ce decizie sa cantarim, macar ca idee. Ma indoiesc ca era greu sa spuna ca o casa clasic costa 60k eur cum o face toata lumea, 85k eur daca merge pe varianta constructiva “clasica” si investeste in eficienta termica maxima, iar cu 110k eur ajungem la solutia lor, cu coeficient X, mai bun decat Y si Z precedente, cu o amortizare estimata i. 11 ani. E greu? Nu prea. Mai degraba mi-a pierdut increderea si interesul evitand un raspuns clar, simplu si onest.

[@sqadadrian7473]

Foarte corect... si pentru mine a fost la fel sentimentul. Toate bune si frumoase vanzare facuta ca la carte lauda multa pana la pret... putea spune din portofoliu un pret

[@sqadadrian7473]

​@@AdelaParvucu tot respectul dar sunt 2 proiecte total diferite.

[@xavierrochas]

​@@georgealex19 Daca ai doua case, identice din punct de vedere arhitectural, una plasată in Brașov și una în București, ele sunt diferite din punct de vedere structural, din punct de vedere al izolației care este necesară și multe altele, de aici vin diferențe de preț pe care un constructor nu poate să ți le dea din burtă. Gândește-te că orice construcție este un prototip, contează orice detaliu, până și orientarea casei poate să influențeze costul acesteia. Singurele preturi pe care putea sa le furnizeze, cu o marja mica de eroare, erau cele brute m² OSB, m³ cherestea.

[@florinsoare8448]

Da, era interesant un preț concret penttu un proiect de-al lor, altminteri lumea e sătulă de politicieni evazivi.

[@AdelaParvu]

Am să întreb punctual și am să revin cu informații concrete pe blog. Problema este că proprietarii uită și ei cât a fost doar partea de structură, fără finisajele interioare, iar ceea ce se întâmplă la interior este personalizat, pe bugetul fiecăruia. Apoi, pe partea de structură din lemn se schimbă destul de mult prețurile odată cu schimbarea legislației, dar și a prețului lemnului.

[@robertpaunica7426]

Vine incalzirea globală, frigul o să devină o amintire.

[@AdelaParvu]

E nevoie de izolare și pentru eficiența funcționării aparatelor de aer condiționat 😊

[@sweetnovember9346]

La Tara o cabana da.. dar in America eu vad casele astea si nu imi plac… auzi tot ce Se intimpla in Casa…

[@IonelX]

Arata promitator dar nu sunt convins de afirmatia ca tin "sute de ani". Casele de acum 100 de ani + se faceau din lemn masiv si nu sandwitch OSB cu izolatie.

[@mihailfelixdumitresc]

Probabil ca nu o sa fiu simpatic nimanui daca vin si subliniez un lucru: aceasta solutie este o mare prostie ! Este direct proportionala cu afirmatia ca daca pui bariera de vapori pe OSB nu mai intra umezeala in pereti ! (Min 9:45 ...''aceasta membrana opreste.....'' Si unde se duc vaporii de apa, daca membrana ''ii opreste '' ? La gara ? Raman in casa ? Fizica de clasa a 7-a: diferenta de presiune intre interior si exterior face ca temperatura (si umezeala !) sa migreze de la cald la rece. prin pereti, prin acoperis, prin pardoseala. Nu se poate separa umezeala de caldura; atata timp cat caldura migreaza prin pereti migreaza si umezeala. Sau poate domnii de aici au descoperit vreun nou principiu al fizicii ?!?! Pe urma, umezeala intrata in structura de lemn, bineinteles ca fomeaza mucegai, lucrurile merg mana in mana. Pe urma: ceva tratamente chimice pe lemn ? Impotriva cariilor ? Impotriva umezelii ? Impotriva focului ? In Germania se folosesc tratamente cu 6 straturi, cate 2 pentru fiecare din cele mentionate. Eu nu stiu cum legea le da voie firmelor sa construiasca case bazate pe astfel de solutii tehnice FARA sa-i obloge sa faca tratamente lemnului !!! Iar, in contextul intamplarilor de la ferma Dacilor, Doamne-fereste !, daca ceva ia foc toata casa se face scrum. protectia la foc este - conform normativului- doar un intarzietor de 30 de minute impotriva penetrarii focului. Nici macar rigipsul cu protectie la foc nu este normat pentru mai mult de 30 de minute. Doar placile din fibrociment nu ard, toate celelalte solutii sunt degeaba. Cine cumparara asa ceva, isi asuma MARI riscuri. Cine are urechi sa auda, o sa auda; cine nu, o sa vina si o sa spuna ca sunt atatia oameni care au cumparat case de lemn si n-au patit nimic. de parca a jupuit cineva peretii ca sa vada umezeala din interiorul lor ! Iar despre foc, batem in lemn !!!

[@HadrianTAZ]

In Statele Unite absolut toate, dar TOATE casele sunt facute ca cele prezentate in acest video, pe structura de lemn. In Anglia este la fel, bancile nici macar nu iti acorda credit ipotecar daca casa este din ciment sau BCA. Banuiesc eu ca in Norvegia, diferentele de temperaura sunt mai mari decat in Romania si mai ales cele de umezeala, si acolo se construieste tot pe structura de lemn. Umezeala ai si la cele din BCA, si tot asa, iar la foc, daca fereasca D-zeu ia casa foc, trebuie sa evacuezi oricum si te rog nu ne spune ca o casa din caramida nu ia foc sau ca dupa ce pleaca popmpierii gata, te muti inapoi, ca nu e asa - o darami si faci alta (daca ai cu ce), probabil una din lemn mai mica. Aveti in schimb FOARTE mare dreptate la partea de tratamente aplicate lemnului. In rest, nu fiti alarmist si nici sustinator al caselor de piatra ca nu e cazul. Toti ar trebui sa avem case pe structura din lemn, care sa poate fi usor demontate dupa 70-80 de ani.

[@mihailfelixdumitresc]

@@HadrianTAZ Sa le luam pe rand. 1) ''In Statele Unite absolut toate, dar TOATE casele sunt facute ca cele prezentate in acest video, pe structura de lemn...''. Tocmai ai vorbit de un continent. In California este intr-un fel, in Nebraska este altfel. Termoizolatia in california trebuie sa tina ''frigul'' in casa cat mai mult, in Nebraska trebuie sa tina ''caldura'' cat mai mult. Membranele sunt diferite, sunt amplasate in parti opuse. Alea ''duale'' sunt o minciuna. Asa ca, argumentul cantitatii pe mine nu ma impresioneaza; 2) In Anglia, daca vorbesti de structurile planseelor, da, majoritatea sunt din lemn; zidurile sunt majoritar din caramida (am locuit in Londra in 4 locuri si in Watford ); acum , una este sa ai lemn de esenta tare si alta este de esenta moale. In Anglia, cand o barna STRUCTURALA a putrezit si trebuie s-o inlocuiesti, il chemi pe inspectorul de la City Hall, iti evalueaza natura lemnului si regiunea din care a provenit acea barna, dupa care te obliga sa o inlocuiesti cu o barna din acelasi tip de lemn DIN ACEEASI zona din care a originat si barna pe care vrei sa o inlocuiesti, pentru ca lemnul sa lucreze la fel (dilatari si contractari in sync cu celelelate). Lemnul de esenta tare care a fost ales cu grija inainte sa devina barna, a fost uscat si tratat cu mai multe straturi, va rezista sute de ani pentru ca se va osifica (proces de ''topire'' a polizaharidelor). Avem si noi la Muzeul Satului case sasesti - si nu numai- care au grinzi de stejar si care au 2-300 de ani. Diferenta intre stejar/paltin/cer, adica de esenta tare, si brad/pin de esenta moale, este diferenta intre zi si noapte dpdv al rezistentei. 2) '' Banuiesc eu ca in Norvegia, diferentele de temperaura sunt mai mari decat in Romania si mai ales cele de umezeala, si acolo se construieste tot pe structura de lemn''. Da, lemn. De esenta tare. Si apropos, umezeala nu este mai mare in Norvegia, ci la tropice. Oricum, diferentele de umezeala intre regiuni nu au impact pe materiale, ci pe oameni. Te rog sa notezi cuvantul ''diferente'', nu doar umezeala. Diferenta este un gradient, o tranzienta. Viteza cu care variaza temperatura din interior si cea din exterior este ceea ce ne intereseaza, si nu temperaturile sau umezelile absolute. Iar aceasta viteza este de fapt tradusa intr-un numar de schimburi de volume incalzite intre interior si exterior (iarna, Romania/Norvegia/Nebraska). Rata de improspatare cu aer rece este cea care ne spune cat de buna sau proasta este o izolatie. Unii cred ca daca doar ingroasa termoizolatia s-a rezolvat problema. Problema este ca materialele zidariilor sunt poroase (in diverse grade) ceea ce inseamna ca au o retentie de apa pana la un punct (de saturare). Iarna, schimbul de caldura al casei cu exteriorul inseamna multe cicluri de tranzitie a vaporilor de apa prin materialul zidurilor, in cazul de fata al OSB-ului; inevitabil , cand este mai cald, ramane o cantitate de vapori de apa in OSB iar cand temperatura scade, acele particule de apa se dilata, desprinzand aschiile de lemn unele de altele cate un pic-cate un pic . Sa ne amintim ca OSB-ul este o cantitate de aschii de lemn amestecata cu un adeziv si laminate in foi; adezivul are o toleranta limitata si la inghet si la umezeala, inclusiv la OSB clasa 4 la care normativul spune ca poate suporta o cantitate medie de umezeala pentru 2 saptamani. Ce se intampla dupa 2 saptamani ? Incepe un proces lent de degradare, de desprindere a schiilor unele de altele. Nu pica casa pe om in a 15-a zi, este doar INCEPUTUL unui proces care va dura niste ani. Sigur sub 20 de ani (ma refer la OSB, nu la popi/rigle). 3) '' iar la foc, daca fereasca D-zeu ia casa foc, trebuie sa evacuezi oricum si te rog nu ne spune ca o casa din caramida nu ia foc sau ca dupa ce pleaca popmpierii gata, te muti inapoi, ca nu e asa'' ....s-ar putea sa-ti lipseasca niste informatii. Normativul de foc are la baza INTARZIEREA extinderii focului. Uzual, rigipsul ''antifoc'' inseamna 30 minute, adica suficient cat sa iasa locatarii afara si sa ia niste masuri urgente de containment . Pericolul cel mai mare il reprezinta planseele si acoperisul, caci acelea cad in cap. La o casa din beton si caramida, planseele stau pe loc. Pagube sunt si la casa pelemn si la casa pe caramida+beton, doar ca la casele pe lemn pagubele sunt ireparabile. 4) ''In rest, nu fiti alarmist si nici sustinator al caselor de piatra ca nu e cazul. Toti ar trebui sa avem case pe structura din lemn''.....bro, speak for yourself ! Eu sunt sustinator al caselor din ''piatra'' cum spui tu, si se intampla sa fiu si un iubitor de natura. Procesele nocive din timpul fabricarii betonului sunt mai putin nocive decat ceea ce ramane dupa defrisari de paduri (basically, carbon dioxide unfiltered). Succes in a-ti face casa de lemn , daca asta iti doresti !

[@mihailfelixdumitresc]

​​@@HadrianTAZAm scris un răspuns la acest post al tău si observ că postul nu a fost publicat. Nu am să-l rescriu in detaliu căci timpul meu este putin, insă am să pun "bullet points" aici: 1) America este un continent si nu poti sa compari California cu Nebraska; regimuri climatice diferite=solutii termice diferite; 2) lemnul moale din acest videoclip și lemnul de esenta tare din casele din Marea Britanie (ca si din Transilvania) sunt 2 animale foarte diferite. Stejarul/paltinul/cerul/etc sunt specii de lemn care prin trecerea timpului se osifică (topirea polizaharidelor din celuloză) iar bradul/pinul/molibdenul prin trecerea timpului sunt supuse unui proces de "rărire " a fibrei. Așa este ADN-ul acestor specii. Exact motivul pentru care pretul la lemn de esentă tare este de 3-5 ori mai mare decat la cel de esentă moale. Dacă adaugi si tratamente antifungice, antifoc, antiumezeală, costul final iese de 1,5-2 ori mai scump decat betonul !!!!! Așa că, o soluție CORECTĂ pe structură si placare din lemn COSTĂ spre dublu ! Aici aș vrea să-i văd pe toti "ecologiștii" cât de mult sunt dispusi să platească aproape dublu pe o casă ca să iși susțină "crezurile ecologiste" ! Este prea multă gargară ecologistă și prea puțină corelare intre vorbe, fapte si adevăr știintific; 3) OSB-ul este o masă de aschii de lemn amestecate cu un adeziv si laminate impreună. Normativul imparte OSB-in 4 clase, din care doar clasa 3 si 4 sunt "rezistente " la umezeală. Si acum, hai sa descifrăm ce inseamnă "rezistență la umezeală": clasa 4, clasa superioară, trebuie sa reziste 2 saptămâni la umezeala medie (sa nu curgă apă direct pe OSB, dar poate sta in umezeala crescută). In această perioadă placa trebuie să-si mențină fermitatea (rezistenta la incovoiere, la tractiune, la compresiune si ecartul intre dilatări si contractări). Atât spune normativul. Ce se intâmplă după 2 săptămâni cu casa ? Incepe un proces lent de inmuiere a OSB-ului, adică de pierdere a fermității plăcii prin degradarea adezivului din OSB. Nu inseamna că se dărâmă casa dupa 15 zile, inseamnă INCEPEREA unui proces chimic, da ! chimic ! de degradare. Va dura niste ani, in functie de multe variabile (regimul climatic al zonei, grosime termoizolatie, cât de bine sau prost a fost gandită eliminarea umezelii, ventilație, etc,) .N-am vazut nici un OSB care să-si păstreze fermitatea initială 10 ani, iar motivul pentru care nu am văzut este că nu există. Si nu există pentru că de la "nasterea" sa, OSB-ul nu a fost intentionat ca să fie material structural supus la mii de cicluri de racire/incălzire asa cum se intâmplă in fiecare zi de iarna cu o casă de-a lungul anilor. E ok să-l folosești in suprafete verticale la constructii NE-INCĂLZITE (garaj, magazie, grajd, coteț, etc) și motivul pentru care este ok NU este pentru că isi păstrează fermitatea, ci pentru că este OK cantitatea cu care el se strâmbă ! Adică nu te deranjează dacă magazia are zidurile un pic strambe, nu-i asa ? Cine intelege dinamica proceselor interne intr-un material compozit intelege că acel material este atât de puternic precum cea mai slabă verigă a sa: adezivul care acționează ca liant intre aschiile de lemn. Sunt inginer si am obiceiul să citesc normative si să fac eforturi să le si inteleg stiintific, iar asta inseamnă informare din multe surse, decelare, clarificare si sustinere stiințifică a proceselor. Nu este suficient să citești, trebui să ințelegi lucrurile in contextul in care ele originează si operează. Este exact motivul pentru care mie imi este usor să detectez bullshit-urile din pliantele multinațiinalelor care vand materiale de constructii. Si sunt multe. Si este precis motivul pentru care dezavuez golanii imobiliari care glorifică un material ieftin si-l ridică la rangul de SOLUȚIE, când de fapt scopul lor este EXCLUSIV unul financiar, vânzând oamenilor minciuni pe post de adevăr. Iar oamenii ??? Când visezi la casa ta si mai apuci să faci si credit imobiliar, grija ta e la rate nu la OSB. De aceea zic că oamenii sunt in fapt PĂCĂLIȚI de dezvoltatorii de case care promovează aceste soluții. Poate unii dezvoltatori nu sunt rău intentionati, ci doar ne-priceputi si prea dornici de profit REPEDE. Așa că, orice altceva este ne-susținut stiintific, iar eu aleg să nu particip la discutii care au la bază părerile unor oameni care nu se pricep ; iar tu bro, nu te pricepi. No offence ! Nu poti să justifici niste realități știintifice prin faptul că mulți oameni le incalcă, deci trebuie sa fie un adevăr acolo că altfel nu erau toti proști să facă așa, nu ? Adică tu poti, dar eu nu voi face parte din discuție. Este irelevant câte case sunt in America sau Anglia din lemn; oamenii au facut case de-a lungul sutelor si miilor de ani din materialele PE CARE LE-AU AVUT LA DISPOZITIE. Degeaba vorbim de case din lemn de tek dacă n-avem banii pentru asa ceva. Argumentul că "majoritatea face X" este un argument căruia trebuie să-i contrapui si alte argumente, precum : "dar de ce au facut oamenii așa ?!", altfel această gândire ți se intoarce impotrivă. Să ne amintim că peste 10 milioane de germani in al 2-lea razboi mondial au sustinut politica acelui scelerat numit Hitler de exterminare a evreilor. Mai nou, un alt scelerat numit Putin invadează o altă țară doar pentru că poate iar, cumva, 178 milioane de rusi il sustin fătiș sau tacit. Mai precis, suma celor care sunt de acord cu el este mult mai mare decat suma celor care nu sunt de acord. Este numarul mare de oameni un motiv de "validare" a unor practici ? In lumea dovezilor știintifice, nu. In lumea PĂRERILOR, da. Fiecare alege lumea din care vrea să facă parte.

[@HadrianTAZ]

@@mihailfelixdumitresc Deci va dau dreptate total, nu spun ca aceste puncte pe care le enumerați nu sunt valide - ba ele ar trebui prezentate și de prezentatorii acestor tipuri de video, și clarificate, chiar cu dovezi. Însă : 1) Înțeleg ca sunt câțiva constructori/proiectanți de acest gen de case care lucrează doar cu lemn provenit din alte țări, în special din Germania. Repet, aveți dreptate, probabil nu toți, ci putini dintre ei. Cei care aleg sa lucreze cu lemn din Germania spun ca nemții usucă și procesează lemnul mult mai bine decât la noi, și au caracteristici mult mai bune. 2) Sincer nu înțeleg de ce nu am fi de acord, dacă totuși s-ar respecta toate normele în vigoare, și dacă sunt deja clienți care, după sa zicem 15-20 de ani de folosință a unei asemenea locuințe, ar fi foarte mulțumiți. Recunosc ca sunt reticent și eu, recunosc ca trebuie ceva atenție, dar ca per total sunt mai ok decât casele construite din beton și bca. Ce e BCA, ce e OSB? Nici nu BCA ul nu poți spune ca e mare material rezistent la acțiuni mecanice, iar la apa nu prea rezista nici el. Acum nu știu - va dau dreptate și d-voastră și cred ca trebuie mai mulți oameni ca d-voastră, care sa spună cu voce tare, și constant sa reamintească punctele pe care le prezentați, dar nu as fi nici împotriva, pana la urma părerea e ca o casa trebuie sa poată sa dispară ușor din peisaj dacă nu mai e nevoie de ea, după 70-80 de ani, sau chiar și mai devreme. 3) Va spun sincer, ca ma îndoiesc de faptul ca în SUA casele sunt făcute din lemn de stejar, sub nici o formă nu exista asa ceva, decât poate la cabanele super scumpe de prin munți, dar vorbim de zeci de milioane de dolari deja. Nu exista case făcute din lemn de esență tare, nu au cum, lemnul de esență tare este folosit la alt tip de structuri sau la decorațiuni. Este folosit, dar foarte rar și este foarte scump. Nici nu cred ca au stejari suficienți în USA sau Anglia. 4) Pai USA și UK și Norvegia, Suedia, construiesc și acum tot pe structura de lemn. Eu am locuit într una timp de 6 ani și nu simți diferența, au fost furtuni, inundații, chiar date la TV acum recent unde am stat noi. Nu vad, sincer nu vad ce spuneți cu atâta patima împotriva caselor pe structura de lemn. Englezii sunt mult, mult mai pragmatici decât noi și dacă aveau probleme cu asemenea case treceau ei de mult la alte materiale, ei nu sunt delasatori și apatici ca noi, romanii. Dar toată țara aia e pe lemn. Eu cred ca un început trebuie sa fie și la noi. 5) o sa va rog sa faceți în continuare ce faceți și acum, pentru ca, pe undeva, este foarte important sa punem presiune și sa ridicam tot felul de întrebări, în special cele legate de calitate, standarde, și de lipsa acestora la unii proiectanti/constructori/dezvoltatori

[@mihailfelixdumitresc]

​@@HadrianTAZ Din răspunsul tău, deduc că nu ești in domeniu, așa că am să fac niste clarificări cu scopul de a stabili un fel de "ground zero" al discuției pentru că tu le amesteci in argumentația ta. Există 2 moduri de a face o casă oriunde pe această planetă iar aceste moduri reflectă felul in care se realizează PORTANȚA casei. Am să definesc intâi ce inseamnă portanță: este capacitatea unei case de a transmite catre fundații următoarele sarcini: greutatea planșeelor+acoperișului+zapada de pe acoperiș+șocurile verticale rezultate din accelerațiile provenite din cutremure+ fortele vântului in condiții extreme (vijelii/tornade/etc). Aceste condiții defavorabile care actionează asupra unei case se pot intâmpla in majoritatea lor simultan , adică peste sarcina statică (plansee+acoperis) se adaugă sarcina dinamică.(zapada+cutremur) iar inginerii de rezistență iau in calcul această ipostază atunci când dimensionează o structura de casă. Acum, această portanță poate fi realizată de : 1) zidărie portantă, in care zidurile sunt responsabile pentru integritatea lor ca să poată transmite in mod SIMETRIC si ECHILIBRAT sarcinile catre fundatie, solutie care este ceva mai ieftină prin manoperă CEVA mai mică pentru că nu faci cofrag perimetral de grinzi si nici pentru stâlpi și este soluția practicată in general la țară (in Romania) unde oamenii incă mai toarnă betonul din grinzile de peste ziduri cu găleata; 2) grinzi și stâlpi portanți, care este soluția urbană cea mai intâlnită, ceva mai scumpă decât prima soluție dar mult mai versatilă in termeni de goluri de zidarie (ferestre/usi). In această situatie, zidurile nu sunt portante, deci rolul lor este eminamente de separare termică a casei fața de mediul inconjurător. Este situația cea mai intâlnită și se pretează la cele mai dese golănii, pentru că nu știu dacă ai aflat , dar pe langă politică, fotbal si virusologie, românii sunt experți și in ziduri compozite. Ce mai contează că există niște rațiuni tehnice prin care anumite transferuri termice se realizează intr-un fel și NU in alt fel, sau că există niste inertii termice, niște energii cinetice ale vaporilor de apă care scad cu scaderea temperaturii in interiorul zidăriei si se transformă in picături de apă, că există niste entropii ale sistemului care te ajută să ințelegi și să calculezi câtă energie termică este folosită in incălzire efectivă si câtă se cheltuie pentru transferul umidității catre exterior, că există un punct de rouă (dew point) care in fapt este un plan imaginar din interiorul unui zid care baleiază când spre interioriorul zidului-când spre exteriorul zidului si care este un "mediator" al trasformării vaporilor de apă in picături in jurul valorii de 16-17 grade , ce mai contează știința numită termotehnicâ care ne spune că , curenții de convectie au anumite reguli de turbionare, ce mai contează toate acestea ?!?!?. Vine românu' și-i "fute" un OSB la exterior, un OSB la interior, pune o folie la interior lipită cu un adeziv (care are o durată de viață nespecificată !!!!!), pune o vată la exterior, dă o decorativă și gata !!!! Pasu următor este când fraieru' se duce la bancă să ia credit ca să-si cumpere casa și implicit să-i plătească OSB-ul dezvoltatorului ! Spuneai in postul tău că mă impotrivesc cu pasiune soluției de case pe lemn: nu este SOLUȚIA pe lemn fața de care mă impotrivesc, este MINCIUNA din spatele soluției care mă revoltă. Oamenii de rând nu se pricep, și nu este nici o rușine in a nu se pricepe. De aceea există legi care ar trebui -in teorie - să îi apere de abuzurile constructorilor. De aceea există obligativitatea prin lege a beneficiarului de a-și angaja un diriginte de șantier, obligativitatea firmei de construcții de a avea un CQ (asigurarea calității), un RTE (responsabil tehnic cu execuția), care toți aceștia sunt ingineri atestati de ministerul de resort prin intermediul unor examene si un numar de peste 10 ani de experința practică (conditii obligatorii ca să obțină niste "categorii" profesionale de expertiză, un soi de licență dacă vrei, atestată printr-o legitimație si o ștampilă cu un număr inregistrat la minister), oameni care in cazul unor situații catastrofale (surpare, dărâmare, incendiu, etc) sunt investigati de organele de anchetă ca să vadă in ce fel si-au făcut treaba, dacă au respectat normativele in vigoare, etc, etc, oameni care pot merge la inchisoare dacă se dovedește că au semnat procese verbale prin care nu se respectă proiectul iar consecintele nerespectării au produs victime sau pagube majore. Mulți beneficiari privesc dirigintele de santier doar ca pe o cheltuială, in loc să vadă beneficiul de expertiză pe care il aduce un diriginte de santier. Iar in Anglia, majoritatea caselor, inclusiv victoriene, au peretii din zidarie de cărămidă si doar planșeele si acoperisul sunt din lemn DE ESENȚĂ TARE. Atenție, planșeele din lemn au BÂRNE/GRINZI portante din lemn de esență tare si podeaua NE-PORTANTA din lemn de esență moale. Dacă vrei să inlocuiești o grindă portantă din lemn de esență tare pentru că a inceput să putrezească, faci o cerere la City Hall, vine un inspector si-ti evaluează că soiul de lemn este X din padurea Shearwood din Yorkshire si TE OBLIGĂ să inlocuiești acea grindă cu o altă grindă din acelasi soi din ACEEASI regiune !!! Asta pentru că toate grinzile din soiul X trebuie să lucreze in sync..Așa că se apucă omul frumușel si caută in zona respectivă ateliere care au licență să exploateze lemn din acea regiune, platește vreo 1.000 de lire sterline pe 2 grinzi de 4 in/8in/10 feet si apoi transportul si manopera . Am locuit niste ani in Londra si Watford si stiu despre ce vorbesc. Iar in postul meu anterior nu vorbeam despre case din lemn de esenta tare cu zidărie portantă ci cu stalpi si grinzi portante. Exceptiile sunt cabanele din logs (bușteni) in care zidurile sunt portante iar lemnul este de esență moale PENTRU că bârnele sunt foarte groase. Mai mentionezi in postul tău că BCA-ul nu are cine știe ce rezistența mecanică si nici la apă. De unde știi ? Pe ce te bazezi când spui asta ? Că dai cu unghia pe el si rămân urme ? Nu sunt fan BCA, dar este un material portant - spre surpriza ta - iar inginerii de rezistență proiectează zidării portante pe BCA. Insă valența cea mai mare a BCA-ului este porozitatea, ceea ce ajută pereții să "respire" Deși suntem in secolul 21 de 24 de ani, când casele ar trebuie să aibă sisteme de ventilatie fortată, oamenii incă se bazează pe "respirabilitatea " pereților, care este un concept destul de dihotomic pentru că oamenii vor să respire pereții dar nu vor să piardă căldura prin acei pereți !!!😊 Go figure ! Mai spui tu că există oameni care după 15-20 de ani sunt mulțumiți in case de lemn; așa este probabil. Până nu am informații despre soluția termică si de ventilatie.a acelor case, nu am nici o opinie, decât că ignoranța poate fi adesea de folos ! 😊 Mai spui in postul tău că este de dorit ca după 70-80 de ani casele să dispară "de la sine" cumva. Nu sunt familiar cu conceptul de casă bio-degradabilă, dar poate mă ajuti tu un pic....😊.....dar dacă ăsta era un concept de dorit atunci casele victoriene si tudoriene din Anglia nu mai erau de mult in picioare......dimpotrivă, durabilitatea casei este un element OBLIGATORIU de proiectare, conform legii.....dacă o casă se "bio-degradează", ea s-ar realiza in timp insă fenomenul ar fi total in afara controlului oamenilor, iar la aparitia unui cutremur ar muri multi oameni in case care ar fi "in curs de bio-degradare"......

[@vasilevifor7292]

Lemnul arde ca o torță cu toate tratamentele anti foc.

[@AdelaParvu]

Conform comunicatelor de presă ale pompierilor, problema este cantitatea de materiale plastice pe care le avem la interiorul caselor noastre. Acesta este motivul pentru care lemnul poate ajunge să ardă ca o torță. Dacă vă gândiți cum se aprinde lemnul într-un șemineu sau grătar, adică destul de greu dacă nu este ajutat, atunci v-ați putea face o idee că fără ajutor lemnul nu arde ca o torță :)

[@dc.pentrumesteri4893]

Care este avantajul la o asa casa ca costa cu mult mai mult decat clasica casa din BCA ?

[@george19773108]

Plus că,Alex,cel dat ca și exemplu,a avut Șef De Șantier...,pe tatăl lui,care înseamnă muuult,în construcția unei case😂! Vorba multă,fără exemplu concret,de aceea lumea este reticenta in a construi..

[@AdelaParvu]

Constructorii din case pe structuri ușoare spun că avatajele ar fi în montajul uscat, deci timp mai mic de execuție. Dar există și case din BCA care pot îndeplini standardele nZEB.