Alexandru Ioan Cuza

Așa începe una dintre cele mai importante și prospere perioade din istoria României.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza poate fi împărțită în trei mari etape:
Perioada consolidării unirii - 1859-1861
Perioada reformelor constituționale - 1862-1864
Regimul autoritar - 1864-1866
E important să discutăm despre cele mai importante acțiuni efectuate de Cuza, atât pe plan intern, cât și în plan extern, acțiuni care au schimbat radical istoria României.
Pe plan intern:
A creat o administrație unică pentru întregul stat
A unit liniile de telegraf în așa fel încât să se poată comunica de la un capăt la altul al statului
A unit vămile, eliminându-le pe cele dintre principate
Unește cele două armate într-una singură
Pune în circulație aceiași monedă în întregul stat
Unifică, bineînțeles și steme celor două principate
Stabilește capitala unică la București
Face tot posibilul să alinieze legislațiile celor două principate
Obține recunoașterea oficială de către marile puteri ca domnitor unic peste un singur stat
În 1862 se instalează primul guvern unic și prima Adunare Legislativă unică
Tot la 24 ianuarie, dar de data asta 1862 principatele unite iau numele de România. Deci, de la 24 ianuarie 1862 putem vorbi oficial despre România.
Pe plan extern:
A trimis memorii marilor puteri și a fost chiar și la Istanbul de unde a obținut recunoașterea oficială a României. Problema e că toate puterile recunoscuseră
unirea politică a principatelor doar pe perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
În perioada 1863 - 1865, când domnia lui Cuza deja devine autoritară, acesta ia poate cele mai iconice măsuri pentru care istoria l-a ținut minte și pentru care este dat exemplu chiar și astăzi. Mai precis, aceasta este perioada în care:
Secularizează averile mănăstirești din 1863 - practic, a trecut în proprietatea statului toate averile mănăstirilor.
Reforma agrară din 1864 - Mihail Kogălniceanu (primul-ministrul de la acea vreme), împreună cu Cuza aduc în România pe deplin noțiunea de proprietate privată. Le dau țăranilor pământ pe care să-l muncească pentru propriul trai fără a mai fi nevoiți să le dea boierilor cote. Pământul ăsta se dădea în funcție de vite, nu așa, la întâmplare și nu putea fi înstrăinat pentru cel puțin 30 de ani.
Legea instrucțiunii publice din 1864 - prin această lege Cuza face gratuit și obligatoriu învățământul copiiilor de la 8 la 12 ani. Dorea alfabetizarea populației, facilitarea accesului la educație pentru toți și, mai ales, adaptarea sistemului de educație cerințelor actuale din câmpul muncii.
De asemenea, aceasta este și perioada în care reorganizează armata, administrația publică și justiția.
Cum vă spuneam și mai devreme, în 1864 începe perioada lui de domnie autoritară. Pune piciorul în prag și reformează statul din temelii, trecând chiar peste prevederile Convenției de la Paris.
Când au auzit boierii de reforma agrară și cum Cuza voia să le limiteze privilegiile, normal că nu le-a picat prea bine la stomăcel și s-au opus. Și Cuza a zis Ah, da?! și a dizolvat și parlament și adunare și tot. Era practic prima lovitură de stat din istoria României. A făcut alegeri prin plebiscit și și a alcătuit o nouă lege cu rol de constituție - Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. Ea prevedea:
Sporirea drepturilor puterii executive și limitarea drepturilor puterii legislative, domnitorul devenind el însuși inițiator legislativ
Adunarea legislativă devenea bicamerală: pe de-o parte avea Senatul, iar pe de altă parte o cameră legislativă alcătuită atât din membri aleși, cât și din membri numiți de domnitor.
Se păstrează votul cenzitar, adică votul bazat pe depășirea unui anume plafon de venit ori de impozit plătit, dar se scade cu mult acel cens, acelui plafon, astfel că mult mai multe persoane primesc drept de vot.
Tot în această perioadă Cuza pune pe picioare și Codul Penal și Codul de Procedură Penală, pe lângă toate măsurile despre care am discutat mai devreme.
Codul Civil garanta dreptul la libertate și egalitatea în fața legii
Și, nu în ultimul rând, din această nouă lege fundamentală face parte și legea învățământului primar obligatoriu și gratuit.
Era normal ca aceste măsuri să atragă antipatia și furia opoziției lui Cuza. Deși erau mai mult decât bune pentru populație, boierii și politicienii care nu aveau aceleași credințe și idei au format ceea ce a rămas în istorie drept monstruoasa coaliție. Această formă de opunere împotriva domniei autoritate a lui Cuza a reușit să își atingă scopul și în februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza este forțat să abdice.
Dar ce urmează? Mai știți că vă spuneam că marile puteri au recunoscut autonomia noului stat doar pe durata domniei lui Cuza? Ei bine, acum ce era de făcut?

[@MTAbanknote]

👍👍👍👍👍

[@mihailnistor3638]

Am dus telefonul aproape de ureche sa aud ce spui și apoi ai țipat in microfon😂