Avangarda, cu Ionuț Vulpescu - invitat, Cristian Mandeal (sezonul 3, episodul 18)

A învățat măiestria baghetei de la Herbert von Karajan și Sergiu Celibidache; deși l-au educat două nume consacrate pe scenele muzicale ale Germaniei, a fost și rămâne întotdeauna, după modelul maeștrilor, un român asumat, deși aceasta nu a fost un titlu de noblețe în urmă cu câteva decade. Viața lui înseamnă Filarmonica „George Enescu”, pe care a transformat-o într-o instituție de top în plan internațional. A avut, pentru aceasta, o singură credință: că trebuie să cântăm compozitorii mari la ei acasă, să arătăm lumii că Beethoven, Strauss, Mozart se aud la fel de bine atunci când îi cântă România. A fost directorul artistic al Northern Israeli Orchestra, Haifa (1999-2002) și Euskadi Symphony - Basque National Orchestra, San Sebastian (2001-2008), dirijor permanent al Haydn Orchestra of Bolzano and Trento (2000-2003), dirijor invitat principal al Hallé Orchestra, Manchester (2005-2010 - primul care a ocupat acest titlu în cei 150 de ani de istorie ai orchestrei), Belgrade Philharmonic (sezonul 2006-2007), precum și Copenhagen Philharmonic (2006-2013). Numele invitatului unui episod aparte al podcastului Avangarda, în ajunul Zilei Naționale a Culturii, este Cristian Mandeal: un titan al muzicii clasice românești și internaționale, cu care voi avea onoarea să discut câteva dintre aspectele necunoscute sau controversate ale biografiei sale. Ce a însemnat plecarea din fruntea Filarmonicii „George Enescu” - un șoc care a trecut în timp, după cum recunoaște - având în vedere 23 de ani în care a dus-o pe culmile gloriei și a făcut-o să răsune oriunde pe glob; ce înseamnă caracterul festivalier al culturii române și de ce un Festival Celibidache nu a fost bine primit în anii în care nu sunt găzduite edițiile Festivalului Enescu; care ar putea fi locul unei săli de concerte pe care Bucureștiul o așteptă de decenii și care nu s-a realizat încă; de ce prietenia e o valoare pe care Cristian Mandeal o prețuiește mai mult decât dragostea - poate pentru că nu așteaptă nimic în schimb. Vă propun un episod de excepție în care unul dintre cele mai mari talente ale baghetei de dirijor explică de ce a refuzat postul de șef de catedră la una dintre cele mai importante universități muzicale din SUA și de ce în ciuda ofertelor primite de la instituții prestigioase în plan academic și cultural, Cristian Mandeal a sfințit locul aici, în România, unde a luptat și pentru o salarizare diferită, europeană, a angajaților Filarmonicii „George Enescu”. S-ar întoarce Cristian Mandeal înapoi la locul cel mai iubit, Filarmonica? Care ar fi condițiile pentru această reîntregire? Aflați duminică la prânz, când unul dintre cei mai iubiți dirijori vine la microfonul Avangardei să ne destăinuie ce înseamnă o viață lucrând cu marile orchestre ale mapamondului: London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, BBC Symphony Orchestra, City of Birmingham Symphony Orchestra, Royal Liverpool Philharmonic Orchestra, Bournemouth Symphony Orchestra, Staatskapelle Dresden, Staatskapelle Berlin, Münchener Philharmoniker, Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks, Vienna State Opera Ochestra, Orchester der Deutschen Oper Berlin, Czech Philharmonic, Prague Symphony, Radio Orchestras of Prague, Dublin și Ljubliana, Israel Philharmonic, Orchestre Nationale de Belgique, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia di Roma, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI di Milano, Maggio Fiorentino Orchestra in Florence, Orquestra Simfònica de Barcelona i Nacional de Catalunya, Gulbenkian Orchestra, Hungarian National Orchestra/Budapest.

[@florindinu3640]

Fecioreasca