Nici aici unde ai ajuns nu ești departe de lume, ești tot acolo, doar un alt context, e un fel de amestec de închinare. Înalțimile voastre amestecate cu Templul. Acest lucru îl făceau și evreii, când se închinau pe înălțimi, sub orice copac verde, fără să-și deie seama că ei de fapt sunt pe două căi, crezând că nu-i păcat să aduci jertfe oriunde, pe când în lege era indicat doar locul pe care îl va alege Domnul, adică la cortul întâlnirii sau la Templu, nu pe dealuri sau munți, sub stejari stufoși, Ezec 6.13; Deut 12.1,--14; Copacul verde reprezintă, un om din lume pe care îl veizi că este plin de energie, știe să vorbească bine, e plin de frunze, dar un copac nu va aduce niciodată roade. Roadele sunt în livadă, respectiv în biserică autentică, nu între carismatici, oameni care nu au roade, nu fructifică sunt tot firești, firea îi trage mereu spre distrarea trupului dar nu a sufletului. Sufletul se hrănește cu Ps 63.1,5,11; Cu Cuvântul Domnului, dar v 11, spune că va astupa gura mincinoșilor. Ieșiți dintre ei, dacă vreți să fiți mântuiți. Ieșiți din babilon, care oferă Belșug, ambundență, bogăție, ieșiți din mijlocul lor și vă voi primii. 2Cor 6.17; Apoc 18.4; 2Cor 7.1;