Śe će ļeaźiń codruļe - Branka Trailović

Cultura RUMÂNILOR din Serbia Carpatiană (Timoc). Să nu fie uitat niciodată!
Kultura RUMÂNJILOR dân Sârbie Karpatiană. Să nu fie zui̭tat niśodată!
Acompaniază Orchestra de muzică populară a RTV Novi Sad
(U pratnji Orkestra narodne muzike RTV Novi Sad)
Meșter de sunet: Slavko Ivošev
Producția muzicală: Trandafir Jurjovan
Înrăgistrările au fost realizate în Studiourile Postului de Radio Novi Sad, 1967
(Snimci realizovani u studiju Radio Novi Sad, 1967)
Branka Trailović (1946-2018), căs. Jovanović, s-a născut în satul Kobilje, lângă Požarevac. Cu muzică s-a ocupat încă din tinerețea, ca membru al corului Școlii de profesor „Veljko Dugošević” din Požarevac. În timpul studiilor la Școala Superioară Pedagogică din Belgrad, a fost solistă în societatea culturală și artistică „Abrašević” alături de Milan Babić. Timp de câțiva ani, a participat la festivalul de creativitate populară „Homoljski motivi” de la Kučevo, iar în 1967 a înregistrat 15 cântece în limba română, în studioul Radio Novi Sad, însoțită de Orchestra Radio-Televiziunii din Voivodina. A lansat primul și singurul ei disc în anul următor în sârbă, publicat de Diskos. A debutat în 1971 în emisiunea „Satul meu” de la Radio-Televiziunea Belgrad.
Branka Trailović (1946-2018), udato Jovanović, rođena je u selu Kobilje kod Požarevca. Još od ranih dana se bavila muzikom, kao članica hora Učiteljske škole „Veljko Dugošević“ u Požarevcu. Tokom studija na Višoj pedagoškoj školi u Beogradu je u kulturno-umetničkom društvu „Abrašević“ bila solista uporedo sa Milanom Babićem. Niz godina je učestvovala na smotri narodnog stvaralaštva „Homoljski motivi“ u Kučevu, da bi 1967. godine snimila je 15 pesama na svom maternjem jeziku, u studiju Radio Novog Sada u pratnji orkestra Radio-televizije Vojvodine. Svoju prvu i jedinu ploču objavila je naredne godine na srpskom jeziku u izdanju Diskosa. Debitovala je 1971. u emisiji „Selo moje“ na Radio-televiziji Beograd.
Viedo făcut de Drăgan M. Stoianiel, profesor la un liceu la Novi Sad, născut la Omoli, Sârbia Carpatiană. Fotografiili care însoţesc videoul acesta sînt scene dân viaţa a rumânilori din Serbia de Răsăsrit.
Video făcut în slava şi cinsta neamului rumânesc din Serbia Carpatiană (Timoc)!

[@lucienconstantin6669]

Mă alătur dumneavoastră cu gânduri bune din țara noastră, România. Să fim mândri că facem parte dintr-un norod atât de creator! Urez toate cele bune rumânilor din Serbia!

[@slavicakolerovic8350]

Suze mi teku slušajući ovu divnu pesmu Narodni pesnik je koristeći metaforu opevajuci sumu bez lišća iptica otpevao čovekov život i prolaznost istog•

[@draganstojanjelovic]

Poeticnost i darovitost bića našeg naroda, po ko zna koji put pokazuje svoju krasotu!

[@draganstojanjelovic]

Fećiță în portu al nostru dă pră video ie fată mea.

[@lucienconstantin6669]

@@draganstojanjelovic Să vă dea Dumnezeu sănătate!

[@lucienconstantin6669]

Aveți dreptate, dar de ce u vorbiți în limba noastră? Vorbiți rumânește și fiți mândru minunata noastră limbă!

[@mitrosbutrosgalhi]

Oare să nu știe Slavica Kolerovici limba română, limba în care a cântat atâtea cântece populare autentice?!!!

[@timoceanul]

Bună să-ți fie inima! Ajută-mă cu un lucru, mă rog de tine! Ce e aia "bastra" și "a băstrui"? N-am mai auzit vorbele astea până acum.

[@draganstojanjelovic]

Frate timoceanul, să fii sănătos! În română bastra este peronosporă, un fel de parazit (ciuparcă), care atacă bucate și grâu, dar și frunză în pădure. Frunză și stâlpu plantei infectat, este ”băstruit”. Acest cuvânt românii din Omoli și Mlaoa l-au luat de la sârbi.

[@timoceanul]

@@draganstojanjelovic Frate Drăgane, după ce ți-am scris am mai căutat. Basra e vorbă care vine din limba turcească bal=miere și sara=a pica, a cădea, pentru că parazitul face frunzele să fie pline de ceva lipicios. In partea mea, pe Valea Timocului Negru moi spunem "mană" și "a se mănui". Cu bine!

[@draganstojanjelovic]

Frate @timoceanul , nu am vrut să intru în detalii. Se mai spune și aici la Omoli ”mană” și ”a mănui” (bunăoară: Bucace au mană/ să mănuit; Piparcă să mănuit dă bastră). Cu aleasă preețuire

[@slavicakolerovic8350]

@@draganstojanjelovic Dragi boze,duša mi plače slušajući ovu predivnu pesmu i andjeoski Brankin glas

[@draganstojanjelovic]

Postovana @@slavicakolerovic8350, verujem da ste je poznavali, obzirom da je Kobilje u susedstvu Ranovca. Poput Vas, i Branka je svojom pesmom ostavila dubok pečat u etniškom biću našeg naroda. Naš dubok naklon!