Luna mi̭arźe prântră stâaļe - Branka Trailović

Cultura RUMÂNILOR din Serbia Carpatiană (Timoc). Să nu fie uitat niciodată!
Kultura RUMÂNJILOR dân Sârbie Karpatiană. Să nu fie zui̭tat niścând!
Acompaniază Orchestra de muzică populară a RTV Novi Sad
(U pratnji Orkestra narodne muzike RTV Novi Sad)
Meșter de sunet: Slavko Ivošev
Producția muzicală: Trandafir Jurjovan
Înrăgistrările au fost realizate în Studiourile Postului de Radio Novi Sad, 1967
(Snimci realizovani u studiju Radio Novi Sad, 1967)
Branka Trailović (1946-2018), căs. Jovanović, s-a născut în satul Kobilje, lângă Požarevac. Cu muzică s-a ocupat încă din tinerețea, ca membru al corului Școlii de profesor „Veljko Dugošević” din Požarevac. În timpul studiilor la Școala Superioară Pedagogică din Belgrad, a fost solistă în societatea culturală și artistică „Abrašević” alături de Milan Babić. Timp de câțiva ani, a participat la festivalul de creativitate populară „Homoljski motivi” de la Kučevo, iar în 1967 a înregistrat 15 cântece în limba română, în studioul Radio Novi Sad, însoțită de Orchestra Radio-Televiziunii din Voivodina. A lansat primul și singurul ei disc în anul următor în sârbă, publicat de Diskos. A debutat în 1971 în emisiunea „Satul meu” de la Radio-Televiziunea Belgrad.
Branka Trailović (1946-2018), udato Jovanović, rođena je u selu Kobilje kod Požarevca. Još od ranih dana se bavila muzikom, kao članica hora Učiteljske škole „Veljko Dugošević“ u Požarevcu. Tokom studija na Višoj pedagoškoj školi u Beogradu je u kulturno-umetničkom društvu „Abrašević“ bila solista uporedo sa Milanom Babićem. Niz godina je učestvovala na smotri narodnog stvaralaštva „Homoljski motivi“ u Kučevu, da bi 1967. godine snimila je 15 pesama na svom maternjem jeziku, u studiju Radio Novog Sada u pratnji orkestra Radio-televizije Vojvodine. Svoju prvu i jedinu ploču objavila je naredne godine na srpskom jeziku u izdanju Diskosa. Debitovala je 1971. u emisiji „Selo moje“ na Radio-televiziji Beograd.
Viedo făcut de Drăgan M. Stoianiel, profesor la un liceu la Novi Sad, născut la Omoli, Sârbia Carpatiană. Fotografiili care însoţesc videoul acesta sînt scene dân viaţa a rumânilori din Serbia de Răsăsrit.
Video făcut în slava şi cinsta nesamului rumânesc din Serbia Carpatiană (Timoc)!

[@DraganJankovic-yk9pu]

Prava lepa vlaška razgovetna pesma. Nekad se pevala pesma iz srca. A danas iz interesa. Ocena ovih pesama 10+

[@traianlazar6639]

Impresionant ! Frumoasa si deosebita simtire , deosebit exprimata . Multumesc !

[@draganstojanjelovic]

Poezie lirica a românități din zona Serbiei Carpatoce (Timoc) este plina de sensibilitate şi simtire depsebita. Cu akeasa stima

[@slavicakolerovic8350]

Brankin glas zvoni kao srebrno zvono,kao najcistiji gorski biljur.

[@draganstojanjelovic]

Draga Slavice, Vas glas ništa manje nije vredan. Să trăiți 100 dă ańi şî să cântați şi šă ńe răcoriți inima cu glasu mândru şî câncicu nostru rumâńesc. Cu aleasă stima

[@jovanbogicic6742]

Lepa pesma

[@alexandrubadea3172]

Un folclor plin de surprize !

[@draganstojanjelovic]

Stimate domnule Badea, in slava neamului nostru stravechi cu radacinele ce strbat foarte adanc. Cu aleasa pretuire

[@stellamare9223]

🥰🥰🥰

[@slavicakolerovic8350]

Koliko lepote u našim pesmama

[@draganstojanjelovic]

Poštovana Slavice, lepotu naše pesme, jezika i kulture ste Vi i Branka predstavili u najlepšem svetlu. Hvala vam u ime svih onih koji su svesni i mnogih koji nisu svesni značaja očuvanja našeg identiteta.

[@stefanijakrivaja6068]

​​@@draganstojanjelovic kojeg identiteta, jel su vam to rekli vatikanski emisari da ste rimljani. Po tome bi bilo da su svi rimljani koji su bili pod rimskom okupacijom. Čudno kako vas nisu uspjeli pokatoličiti.

[@ratkomartin2005]

@@draganstojanjelovic Veliko hvala Dragane i (RTV Novi Sad naravno)na sacuvanim autenticnim Vlahorumunskih pesama u Srbiji(Jugoslaviji).Termin "Vlahorumun"oznacava nas narod koji je rumunskog porekla ali usled dugog suzivota sa Srbima je postao i drugaciji(drugacija edukacija,uticaj TV i ostalih medija).

[@LucaAlex-sl8dy]

De ce folosesti aceasta ortografie pentru romana banatana? cu asta doar separa-te de ceilalti romani. Dacă motivul este să scrii complet fonetic, atunci poți folosi și transcripția cu letere sârbe. Banațan are o foarte lunga istoria a scrisului. Luna miarje prântră stâalie Io vini dă la diaca mia-re Luna miarje prâ săni, lă lă puiulie-re Spunie daico când sa-ț vin, la la dorulie Ź =JE/JI = G+ E / G+I Ś = ŞE/Şi = CE/CI Ń = NE NIE NI Ļ = LE, LIE LI CE/CI = TE/TI Ð=GE/GI = D+E/D+1