INVOCAȚIE 1998. PHOENIX

Рет қаралды 3,714

3 жыл бұрын

Parte a proiectului nefinalizat CANTAFABULE 1998.
Experiment cu 3 soliști vocali : Mircea Baniciu , Nicu Covaci și Ioji Kappl cu ajutorul lui Ovidiu Lipan și a lui Dzidek Marcinkiewicz la claviaturi .
LIRICS :
Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi,
Fiarelor nepăscătoare de ierburi,
Nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour,
Nearse de soare: Pajură, Bour,
Cu schiptru şi tiară, -
Mă rog, să vă iviţi!
Pre voi, fiare heralde:
Alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', vă rog, să vă iviţi!
Fiarelor de bună şi de rea priinţă,
Pe cari vânătorul dac-o să le prindză,
N-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure,
Cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
Din eticeşti şi de zăbavă cărţi,
Mă rog, să se ivească!
Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure,
şarpe sân-pomului jur-împrejure,
Fiarelor omului semiasemine:
Alde Sirenei, celui Chentaur
Cu gură de aur, ca a Hrisostomului,
Mă rog, să se ivească!
Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi,
Cu coadă de peşte, cu gheare la deşte,
Cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap,
Cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
Cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
Cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!
...A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa
Care nu se trece ca topită gheaţa,
Nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa,
Nice nu se rumpe ca subţire aţa,
Au se ovileşte ca bătrână faţa;
Căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa,
Se ivesc pe lume nu din ou ca raţa,
Nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa,
Ci-şi păstrează pururi harul şi verdeaţa,
Taina şi dulceaţa, -
Fiindcă nici viaţă nu le e viaţa!
Eu vă cânt şi vă descânt,
Vă invoc şi vă evoc,
De noroc, de nenoroc,
Vasilisc şi Inorog,
Aspidă şi Zgripţor-Roc.
Eu vă agrăiesc, vă isc,
Inorog şi Vasilisc,
Frate Dulf cu ochi de sulf,
Dimpreună cu Adelfă,
Soru-ta, eu v-aduc jertfă.
Şi tot eu îi ţin ison,
Păsării Calandrinon,
Păsării de da sau ba,
Ca şi ţie, dumneata,
Scarabee, scara mea...
Eu vă cânt,
Eu vă trec pragul,
Eu vă strig la ceasul fix
şi tot eu vă uit de dragul
împăratului Finics!
Fie să renască numai cel ce har
Are de-a renaşte, curăţit prin jar,
Din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
Astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum.