Platon și păcănelele (Despre limitarea publicității la jocuri de noroc)

Bine ar fi să nu fie nimeni dependent de păcănele sau alte jocuri de noroc, însă realitatea bate idealurile. Ce e bine să facem? Cât e statul justificat să intervină?
Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: / octavpopa
Facebook: / podcastuldef. .
Instagram: / podcastulde. .
Aveți link-urile de Spotify, Apple Podcasts etc. aici: podcastfilosof...
Music from #Uppbeat (free for Creators!):
uppbeat.io/t/p...
License code: IGWCTCPFTTBGWSY4

[@AlexIonescu-x2w]

Sper sa continui sa faci cat mai multe videouri de genul asta, legate de actualitate si ce se mai intampla in societate.

[@Catalin_Potlog]

Să fie pentru algoritm.. 🤓

[@lagmion4061]

Te-as vedea la o emisiune la matinal. Poate vorbesc și cerealele de le bag zilnic uitându-mă la tine. Dar mă îndoiesc. Keep it up!

[@podcastuldefilosofie]

din cereale vin și filmulețele. când le mănânc și mă uit în gol și golu se uită înapoi la mine

[@papugaevici]

Este vorba de un balans între educație, nivel de risc, durata in care pot interveni asupra celui dependent și cum mă impactează că stat/societate. Pentru TV sa nu se interzică, dar sa facă și reclamele astea mai interesante că așa sunt super anoste.

[@cristiblanaru8865]

Pentru cateva minute am crezut ca acest clip este despre ideea de a interzice total jocurile de noroc, citind titlul am inteles ca este vorba de despre interzicerea promovarii acestor afaceri. Consider ca trebuie urmat exemplul tutunului - zero toleranta promovarii si intensificarea campaniilor de constientizare asupra riscurilor. In esenta, numai ideea de reclama al unui loc care promite castiguri sau senzatii tari riscand dependenta si implicit esecul total al unei persoane, este de-a dreptul ridicola. O zi frumoasa! *Nice tash :)

[@podcastuldefilosofie]

Inițial am crezut că n-o să-mi zici nimic de mustață dar până la final m-am lămurit :-) Într-adevăr, unul din punctele de discuție estențiale este cunoașterea riscurilor și a șanselor ridicole să te îmbogățești din păcănele. (Și eventual combaterea urban myths-urilor că unii au făcut bani din pariuri, era unu mai de mult pe ig, nu mai știu cum îl chema, unu cu barbă, care vezi doamne făcea bani din pariuri sportive și/sau poker și s-a descoperit că nici pomeneală)

[@mihaialexandrucranga5381]

Adicția de jocuri de noroc a fost primul caz in care adictia fata de un comportament, si nu de o substanta a ajuns in DSM(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). Personal cred ca e mai imbarligata treaba cu pacanelele decat cu celelalte dependente de zi cu zi despre care ai pomenit(chipsuri, shaorma, porno, cofeina, etc.) Clar se creează un precedent, dar acesta a existat si in privinta reclamelor la tutun sau la alcool, clar nu este solutia, iar problema este mult mai mare, dar fiind obisnuiti cu politici publice inexistente in zona preventiei si a educatiei, poate fi un prim pas bun spre constientizarea faptului, ca este totusi o adictie periculoasa. Pe de alta parte nici nu avem date care sa sustina ca de cand au aparut reclamele la pacanele a crescut sau nu gradul de dependenta in randul populatiei(nu ca nu s-ar putea gasi, dar nu s-a sinchisit nimeni de la guvern sa faca un raport), caz in care daca s-ar observa o relatie semnificativa intre momentul in care reclamele au devenit mai agresive, si nivelul de consum/dependenta al tinerilor spre exemplu, sau al altor categorii vulnerabile, atunci poate ca despre interzicerea lor s-ar putea spune ca ar ajuta combaterea dependentei.

[@podcastuldefilosofie]

De acord. Acum, ideal ar fi într-adevăr să știm care este efectul reclamelor dar o asemenea cercetare ar fi un coșmar pentru statistician (gândește-te câte spurious variables sunt în joc...). În plus, cred că ar trebui să începem cu întrebări și mai fundamentale, de ex: Câți dependenți sunt în România? Câți experți pe probleme d-astea avem în România? etc.

[@vladborla]

De acord că cenzurarea acestor reclame ar deschide o ușă greu de închis. Având în vedere exemplele de alte obiceiuri proaste promovate în rândul tinerilor, și citatul din clip, vreau să aflu dacă tu personal ai deschide acea ușă. Cum putem trage linia când vine vorba de cenzură?

[@iulian.m.]

Eu o vad mai intai ca o chestiune de categorisire a jocurilor de noroc. Daca punem jocurile de noroc in aceeasi categorie cu fumatul sau chiar drogurile mai grele cum ar fi zaharul lui Shelly atunci automat trebuie impuse limitari similare. Astfel nu vorbim de creare unui precedent...pana la urma, limite si cenzura mereu o sa existe, important e unde se aplica si cine beneficiaza de ele.

[@podcastuldefilosofie]

Exact, aici e provocarea politică și filosofică. Numai că nu avem vreo instanță recunoscută de toate părțile implicate drept cea mai (ori singura) în măsură să facă această categorisire. De-asta sugeram un dialog mai susținut pe această temă pentru că nu există un Judecător - cu majusculă - care să aibă autoritatea de a categorisi jocurile de noroc la stânga sau la dreapta.

[@narcisus77]

Bună temă! Interesantă abordare! Minunate idei! Să nu mai zic de mustață... Întrebarea este câți dintre cei care sunt în postura de a scrie legi în țara asta, își pun problema în acest fel? Câți dintre subiecții acestei legi (dependenții de jocuri de noroc sau viitorii dependenți - tinerii noștri) înțeleg o astfel de discuție?

[@podcastuldefilosofie]

Nu știi până nu încerci... În plus, aș zice că problema s-a cam pus în termenii ăștia în discuția din Parlament. De exemplu, interzicerea totală a reclamelor a fost cântărită nu doar în vederea eventualelor efecte pozitive cât și a celor negative (efecte economice). Problema e că, așa cum subliniază un comentariu mai jos, nu avem date concrete despre câți dependenți există și deci care e "burden of disease" în cazul ăsta.

[@narcisus77]

Nu cumva s-a pus în termenii : niște patroni de cazinouri care au subvenționat anumite partide nu vor să-și vadă afacerile diminuate în aceste timpuri de criză? Sau ju neapărat au subvenționat cât ar fi înclinat balanța legislativului. Doar speculez aici, dar îmi vine greu să cred că ai noștri parlamentari ar putea susține o dezbatere pur ideologică fără pic de "ulterior motives"

[@narcisus77]

Și argumentul că nu știm câți oameni sunt afectati de această problemă nu prea ține apă. Toate casele de pariuri au aplicații de mobil. Toate tranzacțiile sunt stocate pentru audit. Toți clienții sunt înregistrați. Se poate cere la fiecare casino în parte exact cine cât și când a jucat. Dar poate nu se vrea să se știe. Poate...

[@podcastuldefilosofie]

@@narcisus77 hmm... true

[@narcisus77]

@@podcastuldefilosofie așa, si? 😀

[@conuful]

Consider că în chestiunea cu jocurile de noroc și pariuri este mai mult un conflict între libertatea individualistă și moralitatea colectivă. Prima tabară ar susține că persoana respectivă a decis constient și rațional pe ce să cheltuie bani săi și va suporta responsabilitatea deciziilor sale. Având la baza idea lui John Mill Stuart ca omul (adult și conștient de propriile sale fapte) este suveran pe propriul corp si minte și pe conceptul de responsabilitate individuală. Celeanta tabară ar spune că trebuie să existe resticții pentru a proteja oameni de posibile capătări de dependente care ruinează financiar pe langă propria persoană și ceilanți din jurul său cum ar fi familia. Căci, omul chiar dacă pretinde că e rațional și constient, el are slăbiciuni și momente de nesăbuintă pe care aceste companii exploatează foarte mult. Prin urmare, aceste limitări și posibile interziceri ar fi în binele comun al oameniilor.

[@podcastuldefilosofie]

Mă rog, JS Mill ar spune că ORICE cenzură e dăunătoare societății pentru că presupune înțelegerea completă și corectă a unei situații... :-) Deci dacă ne uităm în gura lui știm clar unde mergem :_)

[@dan-cristianlambescu8507]

Orice îngrădire fără prevenție deschide porți spre a ocoli îngrădirea respectivă. Oricine a cunoscut și/sau este dependent de ceva știe că restricțiile sunt obstacole, nu capăt de linie. Pe de altă parte statul, ca gestionar (nu „tătuc” care veghează) are atributul de a încerca să regleze niște probleme care țin de sănătate publică ș.a.m.d. Modul cum intervine rămâne de discutat, atât timp cât adăugarea de bariere rămâne să însemne doar o pârghie electorală și nu un interes real față de o problemă gravă. Unele state investesc în prevenție, dar asta e mult mai puțin vizibil și cuantificabil în emoții întru voturi. Well... Libertatea e relativă. Unii oameni au atâta libertate cât își dau, nu cât li se spune că trebuie să aibă.

[@podcastuldefilosofie]

Mai ales câd vine vorba de tineri. Dacă e vreun mod să ispitești un tânăr cu privire la ceva - inerzice acel ceva! :-)

[@sorinmihaila8210]

Ceea ce ai spus este valabil și pentru alcool tutun cafea pornografie și multe alte droguri.

[@podcastuldefilosofie]

OK, dar unde ne oprim? Ce e și ce nu e un drog? E muzica rap un drog? E șaorma un drog? Sau cârnatul de pleșcoi? Sau internetul? TikTok-ul? etc. etc. 🙂

[@scherzo0o]

Șaorma este în mod clar un drog!

[@irinapopa7637]

Marii dependenți nu se pot lecui decât atunci când un nou stimul le captează interesul sau dacă ajung într-o situație extremă, gen banca l-a lăsat fără casă, sau familia a rupt orice legătură cu el, sau altceva care îi aduce frica sau rușinea la un nivel maxim. Pentru firmele de păcănele, televiziuni, sau stat tu, dependent, ești sursă de profit, aur curat. Aaa, că te mai trag de urechi în public, ca o mamă de față cu vecina, să vadă aia că ea încearcă să te corecteze, da, dar efectul e spre zero. Vezi imaginile de pe pachetele de țigări. Deci, libertate totală. Selecția naturală lucrează. Scuze pentru ditai comentariul!

[@podcastuldefilosofie]

Da dar uite că sunt 'droguri' similare la care am decis cu toții că răspunsul nu e nicidecum libertate totală ci... interzicere totală. De exemplu, iarba sau alte droguri ușoare (sau în sfârșit mai ușoare) care sunt interzise total. Acolo, deci, libertatea e zero, chiar dacă ea ar avea același efect pe plan economic și personal. Deci libertatea trebuie susținută de o referire la una sau mai multe diferențe cruciale între dependența de păcănele și dependența de iarbă.

[@irinapopa7637]

Interzicerea totală a unui obicei ascute și mai mult capacitatea de a fenta. Nu se fumează în aeroport. Bun, bag trei țigări înainte și mă setez că următoarele vor fi ia ieșire. Drogurile sunt nocive. Eh, atunci nu tragem o liniuță în metrou, ci pe șestache. Oferta e generoasă. E mulțumit și dealerul, și statul că ți-a spus, și avocatul că te scoate dintr-o eventuală belea. Diferențele cruciale în ecuația interzicerii unui fenomen vin din amploarea lui, interese de tot felul și poate, de ce nu?, informații noi care contrazic ceva susținut până atunci. Revenind la păcănele și la reclame: primele sunt divertisment, iar promovarea lor e business. Ca să distrugi o afacere atât de rentabilă e nevoie de presiune puternică din partea societății civile. Și probabil de victime dovedite.

[@costeapetru2]

Esti foarte capabil! Daca nu esti inca milionar, poti deveni!