am plans mult pt ca tocmai asta mi-se intampla as vrea sa va am de bunic sunteti un om minunat le-am aratat asta parintilor mei dar ei gandeac altfel...cu toate ca ei ma fac intoate felurile eu am sa ii ascult incontinuare nu inteleg de ce ma urasc adica nu am facut nimic rau dar VIATA eu voi fi o mama buna da copilul trebuie certat dar fara injuraturi si palme copilul nu va intelege altceva decat ca este urat de parinti lui iar el nu mai va acorda atata iubire cel putin eu adica spune tata tu nu poti sa faci nimic iar apoi proasta, panarama si multe altele cu toate ca eu sunt un copil bun am 13 ani da mau crescut dar nu cum trebuie eu nu am primit iubire de la parinti am primit de la mama doar daca o loam eu imbrate dar tata nu adica e trist sa ma raneasca tocmai parinti mei daca ma face un om de pe strada jigodie nu il bag in seama dar daca o spun parinti mei inseamna ca e adv adica ei nu ma intreaba niciodata daca sunt bine parinti nu prea stiu sa fie parinti nu ca eu as stii dar sunt sigura ca un copil are nevoie de iubire mama si tata imi striga in continu ca mau crescut apoi cati bani au consumat pe mine pt mine una mai bine fara bani dar iubire adica iubirea de la parinti e ceea mai importanta..