Revin cu o chestie: eu unul, cand intalnesc cablaj carbonizat, razui cu creionul de fibra de sticla toata negreala aia, deoarece acea negreala conduce curentul. Initial, am crezut ca intrase in scurt condensatorul ala SMD care era langa inductor. Apoi dupa aceea am auzit ce geniu a fost clientul de l-a bagat la priza.
@hobby-urileluibogdan3 жыл бұрын
Like
@VN126199382 жыл бұрын
Eu unul, cu ajutorul unui acumulator de 1,2 volti ( de fapt, mai multi acumulatori de 1,2 volti pusi in paralel ), ca sa am amperaj mare, identific componenta care este in scurtcircuit ( bine-nteles, respect polaritatea ), astfel: pun bornele acumulatorului ( repet, respect polaritatea ) in locul unde este scurtcircuitul fata de GND si piesa care este in scurt, pocneste si scurtul se rupe. Asta este metoda rapida de identificare a piesei care este in scurtcircuit in acel punct. Aceasta metoda ajuta mult sa gasesti rapid scurtul in cazul in care ai multi condensatori ( in special condensatori SMD ) in paralel. Recomand acesta metoda, dar, repet: atentie la polaritate si ca in acel loc, tensiunea aplicata cu acumulatorul, sa fie maxim cea admisa in acel loc ( 1,2v; 2,5v; 3,3v; 5v ). Depinde de care din tensiunile enumerate in paranteza este in acel punct. De aceea, eu folosesc tensiunea minima, dar amperaj mare care sa rupa scurtul. Nu are ce sa se intample rau daca in acel loc nu se depaseste tensiunea respectiva. De exemplu, daca ai condensator SMD in scurt, pocneste acel condensator, daca ai vreo dioda zenner in scurt, pocneste acea dioda, daca ai procesorul in scurt, se rupe scurtul din procesor si condoleante cu acel televizor daca este procesorul in scurt. Cu o sursa in comutatie sau cu sursa reglabila de laborator, nu se poate face acest truc, deoarece, datorita scurtului, aceste surse intra instantaneu in protectie si scurtul nu apuca sa se rupa, pe cand, cu acumulatorii, avand amperaj mare, scurtul se rupe in secunda doi.
@hobby-urileluibogdan3 жыл бұрын
Vai de mine e negru tot dacă mai pornește e mare minune