Revolutia de la 1848

Revoluția lui Tudor Vladimirescu a creat un precedent. Intelectualii școliți în străinătate erau conectați la evenimentele europene de la acea vreme și, pentru că întregul continent era într-un proces de reformare, și românii s-au aliniat la aceste idei. Dorindu-și, evident, libertatea și independența principatelor române și, de ce nu, unirea acestora, intelectualii români pun pe picioare o nouă acțiune de revoltă în 1848.
Revoluția propriu-zisă izbucnește în Moldova, în martie 1848. Evenimentele de la Iași au fost totuși destul de pașnice și-au fost ghidate de documentul intitulat Petiție Proclamație prin care se cerea siguranța personală, responsabilitate ministerială, îmbunătățirea soartei țăranilor, desființarea cenzurii și înființarea unei gărzi cetățenești.
Domnitorul era dispus să găsească o cale de mijloc și să pună în aplicare o bună parte din ceea ce scria în manifest, însă revoluționarii voiau totul sau nimic. Și știți cum e vorba aia românească: Nemulțumitului i se ia darul. Așa că domnitorul s-a supărat, i-a arestat, apoi i-a trimis în exil.
În același timp, în Țara Românească se redacta Proclamația de la Islaz, documentul care a ținut pentru câteva luni loc de Constituție, căci, spre deosebire de românii din Moldova, muntenii au reușit să alcătuiască o Locotenență domnească, un fel de guvern revoluționar care a funcționat preț de câteva luni.
Majoritatea documentelor de acest gen din 1848 și începutul lui 1849 promovau idei cât se poate de democratice precum separația puterilor în stat, drepturi și libertăți cetățenești, dar promovau și ideea votului unui și a reprezentativității fiecărei clase sociale.
Pe lângă cele două documente despre care am vorbit, la consolidarea ideilor de independență și suveranitate a poporului au mia contribuit și:
Prințipurile noastre pentru reformarea patriei - apărută la Brașov pe 12 mai 1848 și care dorea unirea dintre Moldova și Valahia
Dorințele partidei naționale din Moldova - apărută la Cernăuți în august 1848 și care preciza că unirea din Valahia și Moldova reprezintă „cheia bolții fără de care s-ar prăbuși întreg edificiul național.
Petiția Națională - apărută la Blaj în perioada 3-4 mai 1848 și care puncta că „Naţiunea Română răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii pretinde independenţa sa naţională”.
Toate aceste încercări de reformare a statului prin intermediul acțiunilor politice au fost destul de repede înăbușite de puterile externe care i-au trimis în exil pe mulți dintre revoluționari și i-au făcut pe cei rămași să nu mai spere la posibilitatea unei negocieri cu Rusia sau cu otomanii.

[@MTAbanknote]

👍

[@mylifebelike5223]

Doar 12 views?😮

[@mylifebelike5223]

Doar 12 views?😮