Splendoarea Europei - Gabriel Liiceanu în dialog cu Horia-Roman Patapievici

[@ioma6]

Splendida pledoarie bine venita,in onoarea unei Europe atot creatoare. Fiecare vorba venita din sufletul unor mari eruditi,aseaza cite o caramida la consolidarea Europei. Sa fim deci cu urechile si inima deschise spre a intelege,lucruri si fapte,de care nu oricaruia ii este dat sa le citeasca si sa le inteleaga. Multumesc grupului de initiative,pentru efortul de a aduce in atentia romanilor cultura,filozofie,spiritualitate.

[@GabriEl-Soare]

M.I, ati scris: "Multumesc grupului de initiative,pentru efortul de a aduce in atentia romanilor cultura spiritualitatea, filozofia!" @: ...uneori si prostia! Vorba proverbului: unde este minte este si prostie! Daca ascultatorul nu este atent la detalii sau nu este obisnuit sa separe graul de neghina, inghite neghina convins ca este grau pentru ca asa a spus "domnul X "! Precum in cazul de fata, in care, incepand cu minutul 53:56 unde domnul Gabriel Liiceanu vorbeste despre banci si rolul lor unic in dezvoltarea societatii, maestrul este pe campii cu convingere fanatica! Sper sa-i treaca! :))

[@adevarurisecrete]

Interviu GABRIEL LIICEANU despre [ Nebunia de a gândi cu mintea ta ] : kzbin.info/www/bejne/h3LbZqFsis-dZqM

[@kantinomus]

”Constantin Noica / De dignitate Europae - un adevărat imn închinat culturii europene şi vocaţiei sale universale, în ciuda mult trâmbiţatului ei declin, dar şi a marginalităţii noastre. E pour si muove!, al lui Galilei, se traducea la Noica într-un: Şi totuşi, Europa! - rostit, la fel, cu o ultimă suflare, cu numai doi ani înainte de prăbuşirea Inchiziţiei comuniste. De dignitate Europae a apărut postum, în 1988, la Editura Kriterion, în limba germană (în traducerea lui G. Scherg). În 1993 a apărut la Editura Humanitas, în sfârşit, versiunea originală, sub titlul Modelul cultural european. Cartea conţine de fapt o serie de articole publicate de Noica în perioada 1986-1987, deci în ultimul an al vieţii, în trei reviste diferite: Ramuri, România literară şi Viaţa românească. Abia puse împreună aceste eseuri aveau să-şi reveleze însă adevărata lor temă centrală şi întregul lor potenţial „exploziv”. Noica optase acolo definitiv pentru o Europă unită, solidară, chiar şi în declin. Pentru că Europa ştie să renască, pentru că tocmai acesta este sensul ei, să nege sistematic orice formă de încremenire a spiritului, să devină mereu altceva, ca şi cum destinul ei ar fi însăşi noutatea. Iar pentru acest reviriment european, conchidea acolo Noica, nu trebuie decât să avem răbdare cu timpul, adică să aşteptăm „kairós-ul următor”, momentul prielnic, de bun augur, pentru o nouă primenire şi renaştere a spiritului. Câtă seninătate şi putere de regenerare la un om zdrobit de istorie, într-o ţară care agoniza, ca şi astăzi, la marginea Europei (de fapt, în centrul ei geografic și istoric)!”

[@williamgabrielmortianu4988]

Nu este prima dată când grecii prin cultura subjugă pe cuceritor !! Primul a fost Filip ll Macedoneanul care după bătălia de la Cheroneea în 338 a cucerit Grecia mă rog Elada, greci le au zis romanii , grec însemnând sclav , chiar și broasca țestoasă se numeste în latină testudo greca, adică țeastă de grec . Timpul a făcut ca să se ridice deasupra ca uleiul , cultura greacă. La fel s a intamplat si in China cucerită de mongoli. Iudeea cucerită de romani etc .

[@GabriEl-Soare]

Minutul 53:56... maestre Gabriel Liiceanu, vorbiti despre banci si rolul lor unic si benefic in dezvoltarea societatii... Dvs.care cunosteti Biblia, stiti bine ca oameni bogati au fost si inainte de aparitia blestematelor banci! Ati fi stiut ca si inaintea acestor institutii de jecmanit oamenii existau camatari, se acordau credite, se acordau impreumuturi si se percepeau dobanzi, respectiv camete! Sunt convins ca va amintiti din Biblie despre un "bancher" care acorda imprumuturi si percepea dobanzi... A trait cu aproape 2000 de ani inainte sa apara pe drept hulitele si blestematele banci...! Sunt mai multi astfel de "bancheri" in Biblie dar astazi va atrag atentia la unul: [ Mat 25:14-30 ] 14 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om (cu un bancher) , care, cînd era să plece într'o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le-a încredinţat avuţia sa. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat. 16 Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s'a dus, i-a pus în negoţ, şi a cîştigat cu ei alţi cinci talanţi. 17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a cîştigat şi el alţi doi cu ei. 18 Cel ce nu primise decît un talant, s'a dus de a făcut o groapă în pămînt şi a ascuns acolo banii stăpînului său. 19 După multă vreme, stăpînul robilor acelora s'a întors şi le-a cerut socoteala. 20 Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis: ,Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi cinci talanţi.` 21 Stăpînul său i-a zis: ,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.` 22 Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis: ,Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi doi talanţi.` 23 Stăpînul său i-a zis: ,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!` 24 Cel ce nu primise decît un talant, a venit şi el, şi a zis: ,Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n'ai sămănat, şi strîngi de unde n'ai vînturat: 25 mi-a fost teamă, şi m'am dus de ţi-am ascuns talantul în pămînt; iată-ţi ce este al tău!` 26 Stăpînul său i-a răspuns: ,Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n'am sămănat, şi că strîng de unde n'am vînturat; 27 prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28 Luaţi-i dar talantul, şi daţi -l celui ce are zece talanţi. 29 Pentrucă celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar dela cel ce n'are, se va lua şi ce are! 30 Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi -l în întunerecul de afară: acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor. Ce ziceti despre pledoaria dvs. pentru pe drept hulitele si blestematele banci? :))) In ce-l priveste pe domnul Horia-Roman Patapievici, care inceraca sa ne bage pe gat idiotenia numita in crestinism "trinitate" iertata sa-mi fie franchetia exprimarii, omul este eretic la fel ca gogomania pe care o sustine, incercand sa ne abureasca cu argumente filozofice! Domnule Patapievici, Dumnezezeirea sau Persoanele divine nu sunt filozovfie! Dumnezeu-Tatal are un Fiu nascut literalmente din fiinta lui binecuvantata! Simplu, logic si clar! Iar acest Fiu unic nascut este Isus Hristos, cel prin care toate s-au facut si se tin in fiinta! Restul este apa de ploaie... sau nici atat!

[@GabriEl-Soare]

Minut. 53:56... Maestre Gabriel Liiceanu, aici, unde vorbiti laudativ despre rolul bancilor, suntetii in eroare grava! Faceti o afirmatie cu totul falsa: spuneti ca anterior "mult hulitelor banci" oamenii nu puteau sa gandeasca in viitor pentru ca, material, respectiv subventional... erau legati de trecut, de recolta dobandita in anul sau in anii precedenti! In felul asta oamenii, respectiv posibilii investitori, nu puteau sa gandeasca sa aiba mai mult decat in anii trecuti! Bancile, ziceti dvs., prin aparitia lor, ar fi dat omului dreptul sa gandeasca in viitor... si sa gandeasca la mai mult! Pentru ca bancile ofera credite financiare ca oamenii sa produca mai mult decat le-ar permite propriile lor rezerve!! Va inselati, maestre, nu este deloc asa! Si anterior bancilor oamenii puteau sa gandeasca in perspectiva si sa produca mai mult! Dovada sta faptul ca si in trecut, anterior bancilor, existau oameni putrezi de bogati si oameni saraci lipiti! Pe acesti bogatani ii gasim chiar si in sfanta Biblie! Desi, nu Biblia este vinovata de prezenta lor acolo (Avraam, Iov, Iacov si fiii lui! Intr-un sistem economic onesc, moral, numai pamantul este acela care primeste o singura samanta pe care o dezvolta si ofera inapoi semanatoruli 10, 30, 60, 100 sau mai multe seminte! Pentru ca in pamant este viata! Iar viata se bazeaza pe principiul cresterii, pe principiul dezvoltarii, pe principiul "sameni o samanta si recoltezi 10, 30, 100 sau 1000 de seminte"! Niciun sistem omenesc, deci nici bancile, nu poate sa faca asta! Mult laudatele dvs. banci se bazeaza pe jecmanirea mai mult sau mai putin nesimtita si grosolana a creditatatilor! De aceea, daca nu ar fi pamantul cu viata din el, niciun om nu ar supravietui imprumutandu-se in banci! Chiar daca s-ar imprumuta la cea mai mica dobanda posibila! Nu are cum, totul este matematic! In afara pamantului ca sursa de venituri suplimentare, in orice sistem omenesc boabele sunt numarate si nu pot sa fie inmultite prin nimic decat printr-o forma sau alta, mai mica sau mai mare de nedreptate! Astept un brav economist care sa ma contrazica cu argumente logice! Asadar, maestre Gabriel Liiceanu, lasati bancile sub hula sub care se afla! Hula si blestemul sub care se gasesc bancile sunt din plin justificate!

[@mirceavandrea4305]

,,Maestrul" Liiceanu, jubila de bucurie cand NATO bombarda civilii din Belgrad. Credeti ca e doar o intamplare ?

[@GabriEl-Soare]

@@mirceavandrea4305, daca a facut asta, eu il declar idiot!

[@mirceavandrea4305]

@@GabriEl-Soare gasiti inregistraea emisiunii, in care se cearta exact pe aceasta reactie cu CTP.. Liiceanu aproba efectiv bombardarea Belgradului de catre NATO si gasea justificari ......Nu mai stiu cum se numea emisiunea dar cred ca o gasim ....

[@GabriEl-Soare]

@@mirceavandrea4305, daca o gasiti, as vrea sa o urmaresc si eu! Nu de alta dar eu chiar am apreciat omul asta gandind ca este ceva de capul lui!

[@mirceavandrea4305]

@@GabriEl-Soare kzbin.info/www/bejne/p32mcqd_rZZnaaM

[@constantinalexandru9402]

fata asta ori are emotii puternice ori are probleme cu inima

[@rubenlaurentiu90]

asta cred si eu

[@Ultimus_Romanorum_V]

Domnul Gabriel se ocupă de sofistică și este un tip îngust gânditor cu snobism occidental, domnului Patapievici îi spun bravo, a fost o discuție interesantă. Dacă dl Gabriel este așa iritat de Creștinism, cum explică fenomenul lui Heraclit, sau îl trecem cu vederea ...

[@gheorghemariuspavel5994]

Mihai Eminescu , Ion Creanga, citiți i pe astia