Microbiomul si ingrasarea: Dezlegarea secretelor pierderii în greutate

✨ Te ajutăm să restabilești echilibrul tiroidian 🌿, să reduci inflamația 🔥, eliminând minim 10 kilograme 📉 și să-ți refaci energia la birou⚡, prin curățarea microbiomului intestinal 🧫, în doar 3 luni
🗓️. Programează o ședință de 60 de minute 1:1 pe Zoom 📞: form.jotform.com/241003106754040
🔒 Solicită acces grup privat: / 284034464750136 🌐
În acest videoclip revoluționar, pătrundem în lumea fascinantă a florei intestinale și a influenței sale directe asupra pierderii în greutate. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce unii oameni pierd kilograme fără efort, în timp ce alții se luptă, este timpul să descoperiți secretul.
Alăturați-vă nouă în această călătorie edificatoare, în timp ce decodificăm relația complexă dintre microbiom și pierderea în greutate, dezvăluind cheia unei slăbire durabile și eficiente. De la explorarea ecosistemului invizibil al intestinului până la înțelegerea modului în care anumite bacterii ne afectează metabolismul, nu lăsăm nicio piatră neîntoarsă în încercarea noastră de a face lumină asupra acestei legături misterioase.
Descoperiți modul în care anumite alimente pot fie să hrănească, fie să perturbe echilibrul delicat al florei intestinale, influențând în cele din urmă capacitatea organismului dvs. de a scăpa de excesul de greutate. Descoperiți factorii surprinzători care contribuie la un microbiom intestinal sănătos și aflați sfaturi practice pentru optimizarea funcției acestuia.
Spuneți adio frustrării dietelor eșuate și salutați o înțelegere revoluționară a modului în care funcționează cu adevărat corpul dumneavoastră. Alăturați-vă nouă acum pentru a sparge codul, pentru a debloca secretele microbiomului și pentru a vă îmbarca într-o călătorie transformatoare de pierdere în greutate ca niciodată până acum. Nu ratați acest videoclip revelator care vă va schimba pentru totdeauna modul în care percepeți pierderea în greutate și vă va revoluționa abordarea pentru a vă atinge fizicul dorit. Rămâneți cu noi pentru mai multe informații revoluționare și revelații îmbucurătoare de pe canalul nostru, pe măsură ce continuăm să navigăm prin misterele microbiomului și impactul său profund asupra sănătății și bunăstării generale.
Dați like, distribuiți și abonați-vă acum pentru cele mai recente actualizări!
Timestamps:
00:00 Intro
01:24: Factorii genetici
03:57: Consumul de calorii
06:49: Adevărata cauză a obezității
09:53: Inflamația și Leptina
14:18: Gustarea între mese
16:48: Grăsimile alimentare
19:57: Diminuarea consumului de zahăr reduce riscul de obezitate
22:06: Rezumat
#microbiom #intestin #nutritionist #obezitate #coloniritabil #floraintestinala
Surse:
1. The Obesity Code: tinyurl.com/v3vn2cdw
2. NIH: An adoption study of human obesity: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3941707/
3. Balas EA, Boren SA. Managing Clinical Knowledge for Health Care Improvement. Yearb Med Inform. 2000;(1):65-70. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2...
4. Ornish D, Brown SE, Scherwitz LW, et al. Can lifestyle changes reverse coronary heart disease? The Lifestyle Heart Trial. Lancet. 1990;336(8708):129-33. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1...
5. Monte, T., & Pritikin, I. (1988). Pritikin, the man who healed America's heart. Emmaus, PA: Rodale Press. www.worldcat.org/title/pritik...
6. Casazza K, Fontaine KR, Astrup A, et al. Myths, presumptions, and facts about obesity. N Engl J Med. 2013;368(5):446-54.
PubMed www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2...
7. Kirby T. Tackling obesity in cities. Lancet Diabetes Endocrinol. 2013;1 Suppl 1:s1-2. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2...
8. Malik VS, Willett WC, Hu FB. The Revised Nutrition Facts Label: A Step Forward and More Room for Improvement. JAMA. 2016;316(6):583-4. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2...
9. Viskaal-van dongen M, Kok FJ, De graaf C. Eating rate of commonly consumed foods promotes food and energy intake. Appetite. 2011;56(1):25-31. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2...
10. Ledikwe JH, Blanck HM, Kettel khan L, et al. Dietary energy density is associated with energy intake and weight status in US adults. Am J Clin Nutr. 2006;83(6):1362-8.
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1...

[@citescneuro]

✨ Te ajutăm să restabilești echilibrul tiroidian 🌿, să reduci inflamația 🔥, eliminând minim 10 kilograme 📉 și să-ți refaci energia la birou⚡, prin curățarea microbiomului intestinal 🧫, în doar 3 luni 🗓. Programează o ședință de 60 de minute 1:1 pe Zoom 📞: form.jotform.com/241003106754040 🔒 Solicită acces grup privat: facebook.com/groups/284034464750136/ 🌐

[@victorinborsciov6817]

Cum spunea parintele Cleopa, "Cei care nu dau sfaturi din proprie experienta sunt ca izvoarele de apa pictate pe perete". Din proprie experienta pot spune, introduc paine in alimentatie(cu tarate), castig in greutate , o scot din alimentatie, pierd in greutate. Saraca paine facuta din faina de grau hibrid cu o structura extrem de complexa a glutenului, imposibil de digerat de majoritatea oamenilor chiar si in varianta dospirii. Nu pun gura pe rahaturi procesate, sucuri, dulciuri. Am consumat ceva smochine in vara asta si mi s-au parut mai dulci ca bomboanele. Highly processed foods sau alimentele intens procesate(faina, ulei, zahar) cel mai mare dusman al sanatatii omului impreuna cu delasarea proprie a fiecaruia pentru starea de sanatate. Asadar e complicata rau treaba cu ingrasarea, microbiomul are multe de spus dar nu este singurul lucru important Cel mai important este consumul de alimente integrale asa cum le-a facut mama natura, fasole, mere, varza si nu alimente impachetate in pungi, pungute, pungulite. De exemplu, stomacul are senzori de satietate care nu se activeaza cand mananci tampenii, gen cornuri, dulciuri, carne se activeaza doar cand mananci linte, fasole. Dean Ornish e una, Jason Fung face prea multe compromisuri in ideea de a veni in intampinarea slabiciunii noastre.

[@citescneuro]

Vă mulțumim sincer pentru comentariul detaliat. Apreciem cu toții diferitele perspective și experiențe în ceea ce privește alimentația și sănătatea. Observațiile dumneavoastră cu privire la introducerea și eliminarea anumitor alimente din dietă și impactul asupra greutății sunt foarte interesante. Faptul că ați remarcat diferențe notabile în funcție de alegerile alimentare este un aspect relevant și specific pentru fiecare individ. Înțeleg că sunteți atent la calitatea alimentelor pe care le consumați și că acordați importanță evitării alimentelor procesate și a zahărului adăugat. Acestea sunt abordări care au fost recunoscute în cercetarea în domeniul nutriției pentru impactul lor benefic asupra sănătății. De asemenea, menționați aspecte precum complexitatea glutenului din făina de grâu hibrid și faptul că senzorii de sațietate din stomac reacționează diferit la alimentele procesate comparativ cu cele mai naturale și bogate în fibre, precum leguminoasele. Legat de senzorii din stomac și celelalte aspecte ale îngrășării, avem o serie pe această temă (în special frâna ileală și rolul tilacoidelor: kzbin.info/www/bejne/Y6jRaHRtmN52fcU) Referitor la menționarea compromisurilor făcute de Jason Fung, nu sunt fan 100% și este adevărat că fiecare expert în sănătate adoptă anumite perspective și abordări. Este important să găsim strategiile care se potrivesc cel mai bine cu nevoile și preferințele individuale. Apreciez deschiderea dumneavoastră de a împărtăși experiența personală și de a contribui la această discuție complexă despre sănătate. Sper să continuăm să schimbăm idei și să aducem lumină asupra diversității abordărilor în ceea ce privește nutriția și sănătatea. Cu respect!

[@corinaionita7382]

​@@citescneurolink-ul nu este corect 🙏îl puteți pune din nou vă rog

[@citescneuro]

rezolvat@@corinaionita7382

[@ilianviorica7605]

Foarte interesant! Trebuie ascultat de mai multe ori .Are informații foarte prețioase.

[@citescneuro]

Sigur! Urmează și altele care vor completa.

[@paularusu9496]

Ati spus bine domnule doctor, si cel mai imporyant este exercițiul fizic, sa ardem caloriile. Si desigur o alumentatie echilibrata. Multumim pt emisiune. Seara faina!

[@citescneuro]

Cu drag!

[@veronicacostache3768]

Super explicat trebuie să vă ascultăm de n ori și o să înțelegem perfect mesajul !!! ❤❤❤

[@citescneuro]

Cu drag!

[@Rodicaaa1]

Grozav video!Mulțumesc mult!

[@citescneuro]

Cu mult drag!☺️

[@I.P.12.]

Frumos documentat! Am o rugăminte: vb normal nu mai faceți modificări pe video! A trebuit să vă acult de debit verbal de 1,5 din setări iar din când în când pe 2x! Informațiile sunt limpezi, bine argumentate! Mulțumesc! O zi minunată vă doresc!

[@citescneuro]

Mulțumim că ne urmăriți și de sugestie!

[@eugeniadiaconu3120]

Aveti dreptate domnule multumesc mult

[@citescneuro]

Cu drag!

[@cecilianeda4623]

Aceiasi experienta a colesterolului marit si hipertensiuni am trait o si eu timp de zèce ani in care am fost transformata intr o léguma vegetativa Supra satula de tratament am inceput sa ma tratez singura cu miere de Manuka factorul 16 ceai de brusture turmeric Bcomplex 100 si ma simt bine Va multumesc pentru sfaturile pretioase

[@citescneuro]

Mulțumim și noi pentru că ați împărtășit cu noi din experiența dvs. Multă sănătate!

[@eugeniadiaconu3120]

Mult respec pentru emisiune este este foarte important să fim informati❤❤❤

[@citescneuro]

Cu drag!

[@onitaciocarla713]

Mulțumesc ❤

[@citescneuro]

Cu drag!

[@floareapirlogea8047]

Mulțumesc pentru informații, un salut din Zimnicea

[@citescneuro]

Cu mult drag!

[@Anamaria-ew8lh]

Felicitări! Așa este!

[@citescneuro]

Cu drag!

[@panageorgeta3117]

Adevărat!

[@citescneuro]

Cu mult drag! ☺️

[@lumilumi0810]

Din toate câte puțin și nu mereu...doar din când în când...o regula de aur, plus mișcare permanent! Sa fim echilibrați, sa ne hidratam și sa fim pozitivi!

[@citescneuro]

Nu chiar din toate☺️

[@lumilumi0810]

@@citescneuro, corect! 😉😘👍

[@RCSaman]

Excelent! Mulțumim mult!🙏🏻

[@citescneuro]

Cu mult drag!

[@citescneuro]

@@user-lt6hu1ij9h cu drag!

[@ina.beauty]

As fi dorit mai multe informatii despre legatura microbiomului si ingrasatul....sau dificultatea de a slabi...

[@citescneuro]

Sigur. Vă las aici un articol care v-ar putea interesa. Cum poate perturba dieta microbii intestinali pentru a promova creșterea în greutate Dietele de tip occidental, care sunt bogate în grăsimi și zahăr, sunt legate de creșterea în greutate. La rândul său, excesul de greutate și obezitatea pot duce la boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2. Mecanismele din organism care stau la baza acestor relații nu sunt pe deplin înțelese. Se crede că ele implică sistemul imunitar și microbii care trăiesc în intestin. Cercetătorii finanțați de NIH și conduși de Dr. Ivaylo Ivanov de la Universitatea Columbia au folosit șoareci pentru a analiza aceste relații complexe. În noul lor studiu, aceștia au comparat cu atenție șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și zahăr cu șoareci hrăniți cu o dietă săracă în zahăr. Rezultatele au fost publicate la 15 septembrie 2022, în Cell. Șoarecii hrăniți cu o hrană bogată în grăsimi și zahăr au luat în greutate în comparație cu șoarecii hrăniți cu o hrană normală pe bază de cereale. De asemenea, aceștia au dezvoltat semne timpurii de diabet. După numai o săptămână de dietă bogată în grăsimi și zahăr, șoarecii au prezentat modificări ale celulelor imunitare din intestinele lor. În special, aceștia aveau mai puține celule imune Th17, care se crede că ajută la protejarea împotriva creșterii în greutate și a problemelor metabolice. Studii anterioare au arătat că un anumit tip de bacterii din intestin, numite bacterii filamentoase segmentate, promovează producția de celule Th17 la șoareci. Echipa a constatat că, la șoarecii hrăniți cu dieta bogată în grăsimi și zahăr, nivelurile acestor bacterii au scăzut brusc, urmate de o scădere a producției de celule Th17. Atunci când cercetătorii au modificat șoareci incapabili să producă celule Th17, prezența bacteriilor utile nu a protejat animalele de creșterea în greutate și de semnele de boală metabolică. În schimb, atunci când cercetătorii au restabilit celulele Th17 în șoareci, aceștia și-au menținut o greutate sănătoasă și nu au dezvoltat semne timpurii de diabet. Transplantarea bacteriilor utile la șoarecii normali care urmează o dietă bogată în grăsimi și zahăr a avut un efect protector similar. Lucrările ulterioare au implicat zahărul - în special zaharoza, o componentă majoră a zahărului de masă - ca fiind cauza acestor efecte. Atunci când șoarecii cu bacterii utile au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi în care tot zahărul a fost înlocuit cu amidon, aceștia au rămas la o greutate sănătoasă și nu au dezvoltat semne timpurii de diabet. Atunci când șoarecii cu această dietă fără zahăr au primit zaharoză în apa de băut, celulele Th17 au scăzut, iar aceștia s-au îngrășat. Cercetătorii au analizat apoi modificările microbilor intestinali ai șoarecilor care au urmat dieta bogată în zahăr. Ei au descoperit că zaharoza alimentară a crescut foarte mult cantitatea de bacterii dintr-o familie numită Erysipelotrichaceae în intestin. Aceste bacterii, la rândul lor, păreau să înlăture bacteriile utile care declanșează producția de celule Th17. În cele din urmă, cercetătorii au analizat modul în care celulele Th17 ar putea ajuta la prevenirea creșterii în greutate și a bolilor metabolice. Ei au descoperit că, în mod normal, celulele Th17 ajută la încetinirea absorbției anumitor grăsimi alimentare în celulele intestinale și la scăderea inflamației din intestin. Fără celulele Th17, absorbția grăsimilor și inflamația intestinală au crescut. "Studiul nostru subliniază faptul că o interacțiune complexă între dietă, microbiota și sistemul imunitar joacă un rol-cheie în dezvoltarea obezității, a sindromului metabolic, a diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni", spune Ivanov. Microbii intestinali diferă între oameni și șoareci. Cu toate acestea, o analiză a studiilor anterioare a constatat că adulții cu sindrom metabolic aveau mai puțini microbi intestinali cunoscuți pentru a induce producția de celule Th17. Sunt necesare mai multe lucrări pentru a înțelege efectele zahărului alimentar asupra microbilor intestinali la oameni. NIH, Sharon Reynolds

[@user-dy8yo3ck5m]

Nu sufar de obezitate dar observ la mine cand trec prin perioade stresante si multa munca, somn putin... nu ma pot controla la mâncare... mănânc cu creerul...zilele trecute am avut ceva neînțelegeri in familie si au trecut oarecum dar a ramas efectul advers😢 ieri si azi am spart frigiderul...stomacul e plin non stop dar creerul vrea mâncare😢 spun acum dupa ce cred ca am mancat de vreo 10 ori azi asa cate puțin, inclusiv prăjituri,ciocolată...acum cand scriu sunt cu un snikers 🤏 🍫 si un pahar de pepsi...eu care nu am baut sucuri decat fooarte rar... vreau sa imi controlez creerul dar....😢 cum??? In aceste perioade pun câte 4...5 kg rapid apoi chin să le dau din nou jos!

[@citescneuro]

Îmi pare rău să aud că treci prin astfel de momente dificile și că ai probleme cu controlul în timpul perioadelor stresante. Este important să înțelegi că relația dintre stres, somn, și alimentație este complexă și poate afecta mulți oameni. Iată câteva sfaturi care te-ar putea ajuta să îți controlezi impulsurile alimentare în timpul perioadelor stresante: Identifică sursele de stres: Încearcă să identifici sursele principale de stres din viața ta. Poate că există modalități de a le aborda sau de a le gestiona mai eficient. Stabilește un program regulat de somn: Asigură-te că obții suficient somn de calitate. Lipsa somnului poate crește pofta de mâncare și poate afecta deciziile alimentare. Alimentație echilibrată: Concentrează-te pe o alimentație echilibrată care include proteine, carbohidrați sănătoși și grăsimi bune. Evită consumul excesiv de dulciuri și produse procesate. Planifică mesele: Stabilește un program regulat de masă și planifică-ți mesele în avans. Acest lucru poate ajuta la evitarea consumului excesiv de alimente. Gestionarea emoțiilor: Încercarea de a înțelege emoțiile care stau în spatele nevoii tale de a mânca este importantă. Poți încerca tehnici de gestionare a stresului, precum meditația, sau exerciții de relaxare. Suport social: Vorbește cu prieteni sau cu un specialist în sănătate mintală pentru a obține sprijin și pentru a discuta despre ceea ce treci. Consum moderat: Dacă totuși simți nevoia de a mânca ceva, încearcă să consumi în mod moderat și să fii conștient de alimentele pe care le alegi. Încurajează-te: Evită auto-blamarea. Fiecare zi este oportunitatea de a face alegeri mai sănătoase.

[@user-dy8yo3ck5m]

Mulțumesc pentru timpul acordat unui răspuns! 🙏🙏🙏 O să îl citesc și recitesc până îmi intra bine la 🧠 toate sfaturile. Încă odată 🙏🙏🙏💯

[@ina.beauty]

@@citescneuro Foarte utile informatiile si sfaturile si le voi aplica si eu...dar am o problema : avand un copil cu nevoi speciale...de 4 ani somnul e o mare problema la noi!!!! dorm max 5-6 ore pe noapte si alea cu treziri,,si ora de culcare e dupa 12 noaptea...eu cred ca si asta e o cauza majora pt luarea in greutate... ce as putea face? sau am vreo sansa sa slabesc..chiar daca orele de somn sunt putine?

[@citescneuro]

Înțeleg că situația dumneavoastră poate fi destul de dificilă, având în vedere că aveți un copil cu nevoi speciale și somnul dumneavoastră este limitat (și noi avem o experiență asemănătoare, soția nu a dormit aproape "deloc" în primii doi ani după naștere și chiar și acum, la 10 ani, somnul este adesea întrerupt, dar nu a luat în greutate: genetica!). Cu toate acestea, există încă modalități prin care puteți să vă gestionați greutatea și să adoptați obiceiuri mai sănătoase, chiar dacă orele de somn sunt puține. Iată cum puteți aborda această situație: Folosiți resursele dumneavoastră cu înțelepciune: Cu timpul limitat, este important să vă alocați resursele cu grijă. Alegeți alimente sănătoase și gustări nutritive pe care le puteți pregăti rapid. Evitați alimentele procesate sau pline de zahăr, care pot contribui la creșterea în greutate. Mâncați porții mici și regulate: Chiar dacă nu puteți avea mese tradiționale la ore regulate, încercați să mâncați porții mici și să vă hrăniți de mai multe ori pe parcursul zilei. Acest lucru vă poate ajuta să mențineți nivelurile de energie și să preveniți poftele excesive. Fiți activă: Încorporați activitatea fizică în rutina dumneavoastră zilnică, chiar dacă este doar pentru câteva minute. Puteți face scurte sesiuni de exerciții acasă sau chiar alături de copilul dumneavoastră, dacă este posibil. Orice mișcare contează. Gestionarea stresului: Deoarece somnul dumneavoastră este limitat și stresul poate fi o cauză majoră a luării în greutate, încercați să găsiți modalități de gestionare a stresului care funcționează pentru dumneavoastră. Acest lucru ar putea include tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau scurte momente de relaxare (rugăciune, meditație). Suport social: Încercați să discutați cu prieteni, familie sau, dacă este posibil, să căutați ajutor de la un profesionist pentru a vă oferi suport și sfaturi (calendly.com/psihologispas/30min). Auto-compasiune: În ciuda provocărilor, amintiți-vă că fiecare pas mic către un stil de viață mai sănătos contează. Nu vă judecați pentru orele limitate de somn sau circumstanțele dumneavoastră. Fiți amabilă cu dumneavoastră și fiți perseverentă. Nu există nicio garanție că veți slăbi rapid, dar adoptând aceste obiceiuri sănătoase, puteți să vă îmbunătățiți starea de sănătate și să preveniți creșterea în greutate, chiar în circumstanțele dumneavoastră dificile. Consultarea unui specialist în nutriție sau a unui medic ar putea, de asemenea, să fie utilă pentru a primi sfaturi personalizate în funcție de nevoile dumneavoastră.

[@avramaskyangelina]

Eu am copil cu dizabilități handicap grav pierd f multe nopți,nici nu mai știu de cînd nu am mai dormit destul,dar mulțumesc Bunului Dumnezeu că nu mă lasă mă întărește și orice manînc cer binecuvîntarea Lui Dumnezeu peste orice consum inclusiv peste medicamente și binecuvîntarea Domnului se vede și Lui îi mulțumesc.În concluzie temeți- va de Dumnezeu și multumiti-i pentru tot ce aveți fara să faceți abuz din orice știind că sînt binecuvîntarile Lui,din toată inima Glorie Domnului Hristos care a adus la lumina viața și neprihănirea prin evanghelie.

[@ivanturbinca3987]

Ambii părinți ai mei au fost slabi, și eu in copilărie eram slab. Am fost o problema pentru părinți pentru ca nu eram mai plin. Deci din punctul de vedere al moștenirii genetice nu pot zice ca a fost un factor determinant faptului ca după 45 de ani am început sa ma îngraș. Deși din punct de vedere al alimentatiei nu am avut variații 15:43 semnificative. Un factor care trebuie luat in calcul, și cred ca este determinant, este ca toate alimentele pe care le ingeram provin din elemente de baza modificate genetic! Eu zic: e CRIMA!

[@citescneuro]

În 2013, revista științifică de renume, Nature, a publicat un editorial (www.nature.com/articles/497005b) în care se spune că acum înotăm în informații despre culturile modificate genetic, dar că o mare parte din aceste informații sunt greșite - de ambele părți ale dezbaterii. Dar multe dintre aceste informații incorecte sunt sofisticate, susținute de cercetări care par legitime și scrise cu certitudine, precizând că, în cazul OMG-urilor, un bun indicator al erorii unei afirmații este convingerea cu care este prezentată. Ce date umane avem despre siguranța OMG-urilor? Acest studiu (pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23936105/ ) ar fi trebuit să confirme că ADN-ul din culturile modificate genetic poate fi transferat la oamenii care le consumă, dar nu asta a constatat studiul, ci doar că ADN-ul vegetal în general poate fi găsit în sângele uman fără a se stipula că este dăunător. Totuși, acest studiu (pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21338670/ ) a găsit o proteină din culturi modificate genetic la oameni, fiind detectată în 93% din probele de sânge ale femeilor însărcinate, 80% din sângele din cordonul ombilical și 69% din proba de la femei care nu sunt însărcinate. Toxina despre care se vorbește este o proteină insecticidă produsă de bacteria Bt, a cărei genă a fost inserată în ADN-ul porumbului pentru a crea așa-numitul porumb Bt, care a fost încorporat în hrana animalelor. Dacă este în principal în hrana animalelor, cum a ajuns la femei? Ei au sugerat că ar putea fi prin expunerea la carne contaminată. Următoarea frontieră este cea a animalelor de fermă transgenice. Un somon modificat genetic a fost primul care a concurat pentru un loc la masă. Apoi, în 2010, au fost create vaci, oi, capre și porci transgenici, modificați genetic pentru creșterea masei musculare. Dar, revenind la copiii porumbului și la mamele lor, când se spune că este o toxină, este o toxină pentru viermii de porumb, nu neapărat pentru oameni. De fapt, nu am putut găsi niciun fel de date care să facă legătura între toxina Bt și răul pentru oameni, ceea ce este un lucru bun, deoarece este considerat unul dintre puținele pesticide atât de netoxice încât este pulverizat pe fructele și legumele organice. Totuși, este important să punem problema OMG-urilor în perspectivă. Există schimbări în alimentație și în stilul de viață pe care le putem face și care ar putea elimina majoritatea bolilor de inimă, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului și a cancerului. Milioane de vieți ar putea fi salvate. O dietă suficient de sănătoasă poate chiar să inverseze ucigașul numărul 1, bolile de inimă. Așa că sunt înțelegător față de exasperarea industriei biotehnologice cu privire la preocupările legate de OMG-uri, când încă avem oameni care mor din cauza a tot ceea ce mănâncă. După cum a concluzionat o analiză: "Consumul de alimente modificate genetic implică riscul unor efecte nedorite... similar cu consumul de alimente tradiționale. Cu alte cuvinte, cumpărarea unui “dulce” nemodificat genetic nu face o mare favoare organismului nostru.

[@user-fb8ph7ie7z]

Multumesc pt acest vidio interesant. Eu ma am ingrasat dupa menopauza nu stiu ce sa mai fac .

[@citescneuro]

Bună ziua și mulțumim pentru deschidere. În general, creșterea în greutate după menopauză poate fi atribuită mai multor factori: 1. Schimbări hormonale: Menopauza marchează încheierea ciclului menstrual și scăderea semnificativă a producției de estrogen. Aceste schimbări hormonale pot contribui la creșterea în greutate, deoarece estrogenul are un rol în reglarea grăsimilor corporale. Cum? Iată câteva modalități: - [ ] Depozitarea grăsimilor: Estrogenul ajută la reglarea locului în care corpul stochează grăsimile. În mod obișnuit, femeile au tendința de a depozita grăsimea în zone precum șoldurile și coapsele. Acesta este cunoscut ca “tipul de depozitare ginecoid”. Estrogenul favorizează depozitarea grăsimilor în aceste zone, ceea ce este diferit de tipul de depozitare androgenoid, care se referă la acumularea de grăsime în jurul abdomenului și taliei. - [ ] Metabolismul grăsimilor: Estrogenul poate influența rata metabolică și modul în care organismul utilizează grăsimile pentru energie. Acest lucru poate ajuta la menținerea unui nivel sănătos de grăsime corporală. - [ ] Controlul apetitului: Estrogenul poate juca un rol în controlul apetitului și în gestionarea senzației de sațietate. Acest lucru poate afecta cantitatea de alimente consumate și, indirect, aportul caloric. În timpul menopauzei, când nivelurile de estrogen scad semnificativ, aceste reguli se pot schimba. Scăderea estrogenului poate contribui la creșterea depozitelor de grăsime în zona abdominală și la modificări ale ratei metabolice. 2. Scăderea ratei metabolice: Odată cu înaintarea în vârstă, rata metabolică poate scădea. Cu o rată metabolică mai mică, corpul arde mai puține calorii, ceea ce poate duce la acumularea de grăsime. 3. Pierderea masei musculare: Pe măsură ce îmbătrânim, avem tendința de a pierde masă musculară. Și masa musculară contribuie la creșterea ratei metabolice. Astfel, pierderea masei musculare poate afecta capacitatea corpului de a arde calorii eficient. 4. Modificări ale stilului de viață: Odată cu trecerea în menopauză, unele femei pot deveni mai puțin active sau pot schimba obiceiurile alimentare, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate. 5. Factori genetici: Genetica poate juca un rol în tendința unei persoane de a câștiga în greutate sau de a avea o distribuție specifică a grăsimii. 6. Stres și somn: Stresul cronic și lipsa somnului pot influența creșterea în greutate după menopauză. ⚠️ Este important să rețineți că nu toate femeile trec prin aceleași schimbări în greutate după menopauză, iar impactul poate varia în funcție de factorii genetici și stilul de viață. Cu toate acestea, menținerea unui stil de viață activ și a unei diete sănătoase poate ajuta la gestionarea greutății în această perioadă.

[@user-ex2fn5ul7b]

Ne dați vă rugăm și soluții?

[@citescneuro]

@@user-ex2fn5ul7b Sigur! Din fericire, există intervenții care pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la compensarea riscurilor. Cea mai bună dintre ele este un stil de viață sănătos. Terapia hormonală la menopauză,este o altă opțiune. 👉 Terapia hormonală la menopauză, sau pe scurt THM, este un termen general pentru suplimentarea hormonală farmaceutică. În cea mai mare parte, aceasta se referă la estrogen și progesteron - hormoni care scad în mod natural în timpul tranziției la menopauză. THM poate veni sub formă de pastile, creme, plasturi transdermici, inele vaginale sau chiar un DIU hormonal. A avut marea sa șansă în anii 1940, când oamenii de știință americani au dezvoltat pilula de estrogen Premarin. Numit după sursa sa - urina iepelor gestante - Premarin a fost comercializat ca un "leac" miraculos pentru "boala" menopauzei. Marketingul problematic nu a fost singura problemă. Primele formulări de Premarin nu au reușit să includă o cantitate suficientă de progesteron, hormonul care protejează mucoasa uterină. Ca urmare, în anii 1970 s-a înregistrat o creștere bruscă a numărului de cancere endometriale. Companiile farmaceutice s-au grăbit să își revizuiască formulările. Dar un studiu din 2002 al Women's Health Initiative a aruncat noi îndoieli. Studiul a asociat THM cu un risc crescut de cancer de sân, boli coronariene, accident vascular cerebral și embolie pulmonară. A fost un scandal. Utilizarea THM s-a prăbușit. Astăzi știm că modul în care au fost comunicate riscurile a fost exagerat. Când datele au fost revizuite în 2007, a apărut o imagine diferită. Speranța generală de viață era aceeași pentru femeile care luau THM. Iar cele care începuseră THM în decurs de 10 ani de la FMP aveau de fapt un risc mai mic de boli coronariene. A apărut ideea unei "ferestre de siguranță" pentru THM. În această fereastră, adică înainte de vârsta de 60 de ani, THM poate fi foarte utilă. În ciuda unui risc ușor crescut de accident vascular cerebral, cheaguri de sânge și cancer de sân, poate îmbunătăți semnificativ bufeurile, insomnia și depresia hormonală. Așadar, având în vedere ceea ce știm astăzi, care sunt lucrurile pe care trebuie și nu trebuie să le facem în cazul THM? În primul rând, începeți cu puțin. Vreți să găsiți cea mai mică doză eficientă care să vă ajute cu simptomele dumneavoastră. În cazul estrogenului, aplicațiile transdermice, cum ar fi cremele și plasturii, prezintă un risc mai mic decât medicamentele orale. Progesteronul nu este absorbit la fel de bine prin piele. Apoi, optați pentru hormoni de calitate farmaceutică și feriți-vă de produsele "compuse" sau "naturale". Hormonii compuși sunt amestecuri de hormoni realizate de farmacii. Aceștia sunt în mare parte netestați și nereglementați. Același lucru este valabil și pentru amestecurile de suplimente "naturale" care pretind că furnizează hormoni "bioidentici". În cele din urmă, aveți răbdare și limitați-vă așteptările. Terapia hormonală poate dura până la șase luni pentru a-și face pe deplin efectul. De asemenea, s-ar putea ca pur și simplu să nu funcționeze pentru simptomele dumneavoastră. Dar atunci când o face, poate fi un instrument foarte puternic în cutia dumneavoastră de instrumente "menopauză fericită". 👉 THM poate ajuta cu multe simptome, dar nu este lipsită de riscuri. Cele mai bune lucruri pe care le puteți face pentru sănătatea dumneavoastră la menopauză sunt cele care sunt benefice pentru sănătatea dumneavoastră în general. Acestea includ renunțarea la fumat, practicarea regulată a exercițiilor fizice și o dietă sănătoasă. Renunțarea la fumat ar trebui să fie un lucru de la sine înțeles. Dar ce înseamnă mai exact "exerciții fizice regulate"? Pe scurt, este vorba fie de 150 de minute de activitate aerobică ușoară - cum ar fi mersul pe jos - fie de 75 de minute de activitate aerobică moderată - cum ar fi joggingul - pe săptămână. În plus, antrenamentul cu greutăți de două ori pe săptămână vă va întări oasele și mușchii. Și ce înseamnă o "dietă sănătoasă"? Înseamnă să evitați alimentele ultraprocesate și să mâncați multe cereale integrale, legume și fructe. Adăugați pește pentru acizi grași omega-3 și asigurați-vă că obțineți 25 de grame de fibre pe zi. Nu trebuie să fie mai complicat de atât. ⚠️ Și nu neglijați postul intermitent. Avem un video pe acest subiect: kzbin.info/www/bejne/o2fImWiJobCjnLc Dacă suferiți de schimbări de dispoziție sau depresie, puteți lua în considerare și terapia. Terapia cognitiv-comportamentală vă poate ajuta chiar să gestionați simptomele fizice incomode, cum ar fi bufeurile. Dacă vă decideți să luați un medicament, fiți conștientă că majoritatea suplimentelor nu sunt bine studiate sau înțelese. Calciul, vitamina B12, vitamina D și acizii grași omega-3 sunt o excepție, dar majoritatea oamenilor le pot obține printr-o dietă sănătoasă. Dacă nu sunteți sigură în legătură cu un produs, verificați ce au de spus despre el organizațiile medicale de renume - cum ar fi Institutul Național de Sănătate sau Societatea Internațională de Menopauză. Aplicați aceeași atenție și în cazul profesioniștilor din domeniul medical pe care îi căutați. Dacă medicul dumneavoastră vorbește despre estrogen ca și cum ar fi un medicament minune, recomandă progesteronul topic sau vinde el însuși produse, găsiți un alt medic! Dacă vor să vă verifice hormonii cu un test de salivă, fugiți. Nivelurile hormonale nu corespund simptomelor, iar testele de salivă sunt notorii ca fiind nesigure. Sperăm să fie de ajutor. O zi sănătoasă☺️!

[@alexandrulucian375]

Se poate ca stresul sa ti modifice valoarea la colesterol..adica sa ti l ridice?....tind sa cred ca da

[@citescneuro]

Da, stresul poate afecta nivelul colesterolului în sânge și poate contribui la creșterea acestuia. Stresul cronic poate duce la eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care poate influența negativ profilul lipidic. Aceasta poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL (colesterolul “rău”) și scăderea nivelului de colesterol HDL (colesterolul “bun”). Pe termen lung, aceasta poate crește riscul de boli de inimă. Este important să gestionăm stresul în mod corespunzător pentru a menține sănătatea inimii și nivelurile optime de colesterol. Metodele de gestionare a stresului pot include exerciții fizice, tehnici de relaxare, meditație, odihnă adecvată și o alimentație sănătoasă. Dacă sunteți preocupată de nivelul colesterolului, este întotdeauna indicat să discutați cu un profesionist medical pentru sfaturi și evaluări suplimentare.

[@vioricavio8164]

❤

[@citescneuro]

Cu drag!

[@editsandor213]

Va multumesc pentru informatii. Eu de foarte multi ani mananc in asa fel cum ati spus in video, adica nu prea consum alimente care contin zahar, nici faina alba, nici alimente procesate, totusi daca nu am grija sa nu mananc mai multe calorii decat cate ard, se simte in greutate .

[@citescneuro]

Așa este...Multă sănătate!

[@editsandor213]

@@citescneuro Multumesc, va doresc si eu multa sanatate, si numai bine. Dumnezeu sa va binecuvanteze impreuna cu cei dragi

[@citescneuro]

@@editsandor213 asemenea

[@doinamucica5988]

Nu mai stim in cine sa avem incredere!

[@citescneuro]

De aceea trebuie să cercetăm și să luăm decizii din aproape în aproape

[@Gabriela_Tyler]

Pot să fie făcute tot felul de studii, pierdere de timp și bani. O singură concluzie se poate trage cu privire la procesul de îngrășare: Nimeni, absolut nimeni, nici animal, nici om nu se îngrașă prin consumul de aer și apă, indiferent de dezechilibrele hormonale, microbion sau rezistența la insulină. Postul intermitent ținut în mod corect este SINGURUL care ajută la slăbire, restul dietelor sunt apă de ploaie.

[@citescneuro]

Postul intermitent poate fi o metodă eficientă pentru unii în procesul de slăbire, dar este important să ținem cont că fiecare organism este diferit. Alimentația echilibrată și un stil de viață sănătos sunt esențiale. Există diverse abordări pentru a atinge obiectivele de sănătate și greutate, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta. Studiile și consultarea cu specialiști pot oferi informații valoroase în alegerea unei strategii care să se potrivească nevoilor individuale.

[@Gabriela_Tyler]

@@citescneuro Cei care au boli cronice sau iau pastile de 3 ori pe zi trebuie neapărat să consulte un specialist pentru a vedea ce li se permite sau potrivește în materie de nutriție. Cei sănătoși nu au nevoie de specialist, ci de o disciplină de fier când vine vorba de calorii și orele în care se poate mânca.

[@citescneuro]

@@Gabriela_Tyler avem un video și despre post: 👉 Postul Intermitent: Ghid Practic pentru Sănătate și Pierdere în Greutate kzbin.info/www/bejne/o2fImWiJobCjnLc

[@Gabriela_Tyler]

@@citescneuro Mulțumesc! 👍🏼

[@lidiab.d.6658]

Buna ziua! Am dorit sa trimit cuiva un mic rezumat despre importanta florei intestinale asupra sănătății ( Dr. David Permutter), am descoperit aceasta postare cu informații corect selectate, felicitări! Ma simt datoare sa va atrag atenția asupra descrierii din prezentare “Cred ca un microbiom sanatos afecteaza creierul”

[@citescneuro]

Bună ziua! Vă mulțumim din suflet pentru atenționare. ☺️ Puteți preciza la care dintre materiale apare greșeala?

[@tatianaburghelea7739]

Mulțumesc mult ❤

[@ericsandu9400]

Interesant că fiecare medic spune altceva ,despre obezitate , diabet, dietă. Totul a devenit, extrem, extrem de confuz. A mai apărut şi teoria rezistenței la insulină care este modă. Dacă existā rezistență la insulină, cum se explică atunci că după administrarea de insulină subcutan scade glicemia etc .? Dacă ar fi adevărată teoria insulinrezistenței nu ar trebui să scadă glicemia nici după administrarea de insulină. Adevărul este că nici medicii nu au habar cam despre nimic şi tot o scaldă aiurea în tîrg.

[@citescneuro]

Marea majoritate a specialiștilor dau vina pe grăsime și calorii pentru obezitate. Minoritatea susține că este de fapt vorba de carbohidrați. Fiecare alegem una din cele două...

[@citescneuro]

Comentariul dvs. ridică o întrebare interesantă, dar necesită o explicație mai detaliată pentru a înțelege fenomenul. Rezistența la insulină se referă la faptul că celulele din organism nu răspund eficient la insulină. Cu toate acestea, administrarea de insulină subcutanat are un efect diferit și important. Când se administrează insulină subcutanat, aceasta ajunge direct în fluxul sanguin și ajută la reducerea glicemiei prin permiterea absorbției glucozei în celule. Cu alte cuvinte, insulina suplimentară supravine rezistenței la insulină și ajută la scăderea glicemiei. Întrebarea dvs. omite faptul că administrarea de insulină subcutanat furnizează o sursă externă de insulină care acționează asupra glicemiei, chiar dacă organismul prezintă rezistență la insulină. Rezistența la insulină este adesea asociată cu o producție insuficientă de insulină sau cu o utilizare necorespunzătoare a acesteia de către celule. Administrarea de insulină corectează această problemă. În concluzie, administrația de insulină subcutanat nu contrazice conceptul de rezistență la insulină; dimpotrivă, ajută la controlul glicemiei în ciuda rezistenței existente.

[@ericsandu9400]

@@citescneuro Apreciez şi stimez efortul dvs . de a explica fenomenul insulinrezistenței. Totuşi explicațiile nu mă pot convinge , urmăresc de ani podcasturile Dr.- lui Sten Eckberg care în nenumărate expuneri vorbeşte despre rezistența la insulină şi despre faptul că în corp există deseori prea multă insulină pe care celule nu o " pot " folosi . De ce nu mă convinge explicația dvs . ? Pentru că se pot observa cazuri unde diabetici cu glicemia la 210mg/ dl primesc o doză de Actrapid de 2 I.E. şi după 30- 40 de minute au glicemia la 130 mg/ dl . Deci o scădere drastică a glicemiei la o doză minimă de insulină . Nu cred că poate fi vorba de o rezistență la insulină avînd în vedere rezultatele spontane şi " dramatice ". De ce ar manifesta celulele rezistente la insulină brusc şi abrupt o apetență pt insulină la un dozaj aproape nesemnificativ ?

[@citescneuro]

Înțeleg rezervele și îndoielile pe care le aveți cu privire la conceptul de rezistență la insulină, mai ales din perspectiva informațiilor pe care le-ați obținut din podcasturile Dr. Sten Eckberg. Este important să ținem cont de variabilitatea vastă a răspunsurilor individuale la insulină și să recunoaștem că diabetul zaharat este o afecțiune complexă cu multe nuanțe. Variabilitatea individuală poate duce la situații în care glicemia scade dramatic după administrarea unei doze mici de insulină, în ciuda unei posibile rezistențe la insulină. De asemenea, există momente în care celulele pot deveni mai sensibile la insulină sau pot răspunde mai eficient la ea în anumite circumstanțe. Este important să subliniem că glicemia este influențată de mulți factori, inclusiv alimentația, activitatea fizică, stresul și altele. Acești factori pot contribui la variabilitatea în răspunsul la insulină. Cazurile excepționale, precum cel menționat, pot reprezenta interes pentru comunitatea medicală, dar nu pot schimba regulile generale în medicină. În cele din urmă, pentru a înțelege mai bine situația și pentru a primi răspunsuri adecvate, vă recomand să discutați cu un specialist medical sau un diabetolog. Ei pot oferi clarificări suplimentare și sfaturi adaptate situației dvs. unice

[@paularusu9496]

Toți doctorii spun sa mâncăm fibre, si sa facem mișcare, nu doar sa mâncăm si sa stam . Nici inte-un caz dulciuri concentrate, luam zahărul necesar din fructe, zaharuri. Si sa mâncăm grăsimi vegetale, dar nu sub forma de ulei prăjit. Multa sănătate, fără diabet, tensiune, cardiopatie ischemica.

[@danielleecko4154]

Reducem insulina prin reducerea zaharului, a carbohidratilor,gustarilor si grasimilor trans? Ce modalitati de reducere a insulinei ar mai fi?

[@citescneuro]

Consumul de alimente bogate în fibre: Fibrele alimentare, în special cele solubile, pot ajuta la reducerea absorbției de glucoză și la stabilizarea nivelurilor de insulină. Legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale sunt surse bune de fibre. Exercițiul fizic regulat: Activitatea fizică poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină. Exercițiile cardiovasculare, precum alergarea sau mersul pe bicicletă, și exercițiile de rezistență, precum ridicarea de greutăți, pot contribui la reducerea nivelului de insulină. Consumul de proteine sănătoase: Proteinele pot ajuta la menținerea nivelului de insulină stabil. Este important să optăm pentru surse sănătoase de proteine, cum ar fi carne slabă, pește, pui, ouă și leguminoase. Controlul stresului: Stresul cronic poate crește nivelul de cortizol, care poate afecta sensibilitatea la insulină. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, pot ajuta la reducerea stresului și la menținerea nivelului de insulină sub control. Somnul adecvat: Lipsa somnului sau somnul de proastă calitate pot afecta metabolismul și sensibilitatea la insulină. Asigurați-vă că aveți un program regulat de somn și că obții suficient odihnă de calitate. Este important să discutăm cu un specialist în nutriție sau un medic înainte de a face schimbări semnificative în dietă sau în stilul de viață pentru a reduce nivelul de insulină, în special dacă avem afecțiuni medicale preexistente, precum diabetul. Acești profesioniști ne pot ghida în dezvoltarea unui plan personalizat pentru a ne atinge obiectivele de sănătate.

[@danielleecko4154]

​@@citescneuroMULTUMESC!

[@citescneuro]

@@danielleecko4154 cu mult drag☺️

[@doinaciortea8810]

MULȚUMESC,cu respect și recunoștință pt.valoarea articolului expus.

[@jeancohenvida9258]

Completări esențiale la această temă foarte importantă pentru toți urmăritorii videoclipului 1.Insulina devine ineficace de a transporta și introduce molecula de glucoză în celule din cauza unor actiuni inforenergetice defecte asupra pacreasului; acțiunii hormonilor de stres cortizolul și adrenalina, 2.Corpul(celulele) lipsite de energia glucozei cere hrană bogată în glucide, crește cantitatea de insulină ineficace, cantitatea de glucoză crește în sânge și dusă apoi în ficat care o prelucrează în grăsimi depozitabile în corp care duc la îngrășare. 3. A acțiunii negative a microbiomului de tipul: fungilor, virușilor, bacterilor, parazitilor, care duc la scăderea folosirii nutrienților, a endo/exo enzimelor, a imunității. Neuropsihobioștiințele au evolut foarte mult și pot duce la rezolvarea tuturor afecțiunilor! Indicațiile de schimbare a stilului eronat de viață sunt utile și de urmat în mod consecvent. Recomand cărțile: Dr Robert Morse; a Medium ului Medical Antony William și a altor specialiști naturopati

[@aurelgegiu2792]

👍🙋‍♂️

[@citescneuro]

🙂👍

[@mariamihaelaiamandi9159]

Cred ca ar trebui ca sa existe un mod de anihilare a semnalelor emisă de ghrelina către creier. Atâta tot. Insulina e altceva, e un hormon pancreatic care poate acționa și ca factor inflamator sau si mai grav a inflamației necontrolate adică cancer.

[@citescneuro]

Înțeleg îngrijorarea dumneavoastră și apreciez observațiile legate de grelină și insulină. În prezent, cercetătorii lucrează în mod activ la înțelegerea complexității acestor hormoni și la dezvoltarea unor abordări care să ajute la reglarea lor într-un mod mai precis. În ceea ce privește grelina, este adevărat că este un hormon al foamei și că există cercetări în desfășurare pentru a înțelege cum să gestionăm semnalele sale către creier. Totuși, până acum, nu există un mod cunoscut de a "anihila" complet aceste semnale. Despre insulină, trebuie menționat că, deși funcția sa principală este reglarea glicemiei, în anumite condiții sau în cantități excesive, poate avea și efecte inflamatorii. Este important să subliniem că aceste efecte depind de contextul specific și că nu toate interacțiunile cu insulină duc la inflamații sau probleme de sănătate. Cercetările continuă pentru a dezvălui mai multe detalii în acest sens. Înțelegem că hormonii joacă un rol crucial în sănătatea noastră, iar cercetările în domeniu continuă să aducă lumină asupra complexității acestor procese biologice. Mulțumesc pentru observațiile dumneavoastră, și împărtășesc dorința pentru o mai bună înțelegere și gestionare a acestor aspecte în beneficiul sănătății noastre

[@bogdancristianalexe2560]

Care este cauza acestor dezechilibre chimice in organizm? Sunt Doctori care sustin ca ar fi intoxicatia cu metale grele, in special mercur.

[@citescneuro]

Dacă vorbim de dezechilibrul creat de insulină-obezitate, rezistența la leptină apare din cauza inflamatiei intestinale, o cauza a diabiozei microbiomului intestinal. Timp de mulți ani, s-a crezut că principala funcție a intestinului gros era doar aceea de a absorbi apa și de a elimina deșeurile. Dar, în zilele noastre, este clar că ecosistemul microbian complex din intestinele noastre ar trebui să fie considerat ca un organ separat în cadrul corpului. Iar acest organ funcționează cu MAC, Microbiota-Accessible Carbohydrates (carbohidrați accesibili prin microbiotă). Cu alte cuvinte, în principal fibre. Unul dintre motivele pentru care putem obține o creștere de aproape două grame de scaun pentru fiecare gram de fibre este faptul că procesul de fermentare a fibrelor în colonul nostru promovează creșterea bacteriilor. Cea mai mare parte a scaunului nostru, ca greutate, este formată din bacterii pure, trilioane și trilioane de bacterii, și asta în urma unei diete britanice slabe, cu deficit de fibre. Oamenii care iau suplimente de fibre știu acest lucru - câteva linguri de fibre pot duce la o mișcare masivă a intestinului, deoarece fibrele sunt cele cu care prosperă bacteriile noastre intestinale bune. Atunci când mâncăm un aliment vegetal întreg, cum ar fi fructele, îi spunem florei noastre intestinale să fie roditoare și să se înmulțească. Iar din fibre, flora noastră intestinală produce acizi grași cu lanț scurt, care sunt o sursă importantă de energie pentru celulele care ne căptușesc colonul. Așadar, ne hrănim flora cu fibre, iar apoi ele se întorc și ne hrănesc înapoi. Acești acizi grași cu lanț scurt au, de asemenea, rolul de a suprima inflamația și cancerul. Cea mai mare problemă pe care o prezintă o dietă occidentală este că faptul că nu lăsăm nimic de mâncare pentru bacteriile noastre duce la disbioză, un dezechilibru în care bacteriile rele pot prelua controlul și ne cresc susceptibilitatea la boli inflamatorii, cancer de colon, sindrom metabolic, diabet de tip 2 sau boli cardiovasculare.

[@marcelabanu8371]

Bună ziua, semințele de in în ce cantitate se consumă zilnic, va mulțumesc

[@citescneuro]

Bună ziua! Nu există o doză exactă pentru consumul zilnic de semințe de in pentru a influența microbiomul sau a ajuta la gestionarea greutății. Cu toate acestea, se recomandă în general să consumam semințe de in în cantități moderate, în jur de 1-2 linguri pe zi, pentru că acestea sunt bogate în: Acizi grași omega-3, precum acidul alfa-linolenic (ALA). Omega-3 este cunoscut pentru beneficiile sale asupra sănătății inimii și a creierului. Proteine: Semințele de in conțin proteine vegetale, care sunt esențiale pentru dezvoltarea și menținerea țesuturilor din corp. Minerale precum magneziu, fosfor, mangan și cupru, care sunt importante pentru sănătatea oaselor și a metabolismului. Vitamine: Acestea oferă vitamine precum vitamina B1 (tiamină) și vitamina B6, care au roluri esențiale în metabolismul celular. Antioxidanți precum lignani, care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și pot avea beneficii asupra sănătății. Fitonutrienți: Semințele de in conțin fitonutrienți cu potențial antiinflamator și beneficii pentru sănătatea cardiovasculară. Atentie! Excesul poate cauza disconfort digestiv. Este important să tinem cont că semințele de in trebuie să fie măcinate sau mestecate înainte de consum pentru a elibera nutrienții și pentru a le face mai ușor de digerat. De asemenea, sa ne asiguram că bem suficientă apă atunci când consumam semințe de in, deoarece acestea au un conținut ridicat de fibre, ceea ce poate duce la deshidratare dacă nu sunt însoțite de hidratare adecvată. Multă sănătate vă dorim!

[@augusta8080]

Și pt că suntem în Romania și "sămânța-i la putere"😅 sa nu înțelegem că trebuie să mâncăm acele semințe prăjite pe care le mănâncă toți în parc ..semințele trebuie sa fie biologice, crude și ținute în ambalaje prin care nu pătrunde lumina ca sa nu se oxideze . Prin prăjire/tostare au pierdut practic toate elementele nutritive și grăsimile care se regăsesc în ele în mod natural se transformă în omega 6 care este infamator pt organism .

[@Liliana-qw2qu]

Dacă eu aș mînca dulciuri ca soțul aș fi obeză grav ....Depinde de arderi și meserie probabil ..de mișcare de ceea ce faci zilnic

[@citescneuro]

Este adevărat că sunt mai mulți factori care contribuie, zahărul fiind unul dintre ei.

[@mariababa7318]

BUNĂ SEARA! ȘI EU FAC PARTE DIN ACELE PERSOANE, CARE SE LUPTĂ CU KLOGRAMELE ÎN PLUS. A-ȚI VORBIT DESPRE MICROBIOM., CUM PUTEM REGLA ACEST MICROBIOM? VĂ MULȚUMESC ANTICIPAT!

[@citescneuro]

Bună seara! Avem mai multe materiale pe această temă. Le puteți urmări aici: 👉 kzbin.info/aero/PL0EUy6xrCXYvu0aj2zX7pJEqQq2NI-_lj&si=89EzAJAa43AX73ix

[@corneliamiroslav7289]

CE SA FACEM SA NE OPRIM DIN MINCAT

[@citescneuro]

Acesta este un subiect pe care il vom aborda in detaliu intr-un alt video, in care vom vorbi despre conceptul de “mâncat cu atenție”. Mâncatul conștient este practica de a fi pe deplin prezent la o masă. Acest lucru poate implica încetinirea ritmului, savurarea fiecărei îmbucături și începerea de a fi în ton cu semnalele de sațietate ale corpului (sa nu uitam ca trec cam 20 de minute până când creierul procesează semnalul de sațietate trimis de la stomac). Atunci când ești distras, ai tendința de a mânca mai repede și mai mult timp. Dintre toate abilitățile de mindfulness, difuziunea cognitivă pare a fi cea mai eficientă - o abordare simplă și eficientă pentru a gestiona poftele alimentare. Mai multe, in video.

[@elenadelistan787]

Am o probema cu greutatea

[@citescneuro]

Puteți fi mai specifică?

[@elenadelistan787]

Care ar fi cauza daca nu ne ÎNGRAȘĂ????

[@citescneuro]

Bună seara! Există mai multe motive pentru care o persoană s-ar putea confrunta cu dificultăți în a se îngrășa. Câteva dintre aceste motive ar putea include: 1. Metabolismul rapid: Unele persoane au un metabolism mai accelerat, ceea ce înseamnă că ard calorii mai repede decât altele, făcând mai dificilă acumularea de grăsime. 2. Dietă insuficientă: Consumul insuficient de calorii sau nutrienți poate duce la subnutriție și la dificultăți în câștigul în greutate. 3. Probleme de sănătate: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi hipertiroidismul sau tulburările intestinale, pot afecta absorbția nutrienților și pot duce la dificultăți în creșterea în greutate. 4. Stil de viață activ: Persoanele care duc un stil de viață foarte activ, cum ar fi sportivii, ar putea arde un număr mare de calorii și să găsirea unui echilibru caloric poate fi dificilă. 5. Factori genetici: Genetica joacă un rol în metabolism și în modul în care corpul acumulează grăsime. 6. Stresul: Stresul cronic poate afecta apetitul și poate duce la pierderea în greutate. 7. Microbiomul intestinal: Compoziția bacteriilor intestinale (microbiomul) poate influența modul în care organismul absoarbe nutrienții și poate juca un rol în greutate. Este important să subliniez că fiecare persoană este unică, și ce funcționează pentru una poate să nu funcționeze pentru alta. Este întotdeauna indicat să consultăm un specialist în nutriție sau un medic pentru a evalua starea de sănătate și pentru a primi sfaturi personalizate.

[@gretazangur6662]

Doamne eu nici nu mai vreau sa aud de îngrășare chiar dacă asi avea 100 de kg .....intr-un an di cauza diabetului 1 de la 80 kg sa pierzi sa ajungi la 53... 54 de kg la o inaltime de 1.74m fără ca intr-un an sa nu mai pui în greutate un gram . Nici nu mai vreau sa aud de slăbire sau de persoane slabe cunosc persone cu 120 kg fără colesterol diabet sau tensiune . Dar persoanele slabe când au o problema pur și simplu se topesc .

[@citescneuro]

@@gretazangur6662 Înțelegem că greutatea și sănătatea sunt subiecte sensibile, iar fiecare persoană are experiențe unice. Este important să ne concentrăm pe starea noastră de sănătate individuală și să înțelegem că corpurile noastre reacționează diferit. Nu există o soluție unică care să se potrivească tuturor, iar sănătatea este mai mult decât doar greutatea. Apreciem perspectiva dvs și sperăm că găsiți informațiile de pe canalul nostru valoroase în contextul dvs personal. O zi sănătoasă să avem🤗

[@iasminajo3868]

Eu am fost acum 3 luni bolnavă de COVID și pur și simplu de atunci am un metabolism extrem de lent, anormal de lent și mă umflu rău. Există șanse să am microbiomul afectat? Aștept să se refacă și mănânc extrem de sănătos.

[@citescneuro]

Bună ziua! Ce ar însemna extrem de sănătos? Mulțumesc frumos.

[@iasminajo3868]

@@citescneuro Carne pe grătar/ la cuptor. Cartofi la cuptor. Vita și pui consum fiindcă nu îmi place porcul. Legumele nelipsite din alimentație, în special legumele verzi. Pește la cuptor. Supe, ciorbe consum. Îmi mai fac budinci de Chia și terciuri de ovăz cu fructe. Ca desert mănânc, rondele expandate sau fructe confiate/curmale, dar nu iau mereu “desertul.” Doar ca de atunci am un metabolism anormal de lent și nu înțeleg motivul. Ce-i drept cat am stat la pat (8 zile) mi-am comandat fel de mâncăruri ca nu aveam activitate și tind să cred ca atunci m-am dereglat, dar nu îmi revin… ard extrem de greu și până într-un punct.

[@iasminajo3868]

@@citescneuro Dar oricum eu mereu am mâncat sănătos ca fac și sport de performanță, doar ca pur și simplu s-a întâmplat ce s-a întâmplat și mă gândeam la o posibilă disbioza…

[@citescneuro]

Bună ziua! Mai multe cercetări au dezvăluit modificări induse de virusuri în căile metabolice, ceea ce este cunoscut sub numele de reprogramare metabolică. Studiile axate pe COVID-19 au descoperit modificări semnificative ale metabolismului, ceea ce a dus la perspectiva că COVID-19 este o boală metabolică. Reprogramarea aminoacizilor, a glucozei, a colesterolului și a acizilor grași este o caracteristică distinctivă a infecției COVID-19. Aceste modificări metabolice în COVID-19 au un rol important nu numai în producerea de energie și de elemente constitutive ale virusului, ci și în reglarea răspunsului imunitar. Deoarece metabolismul aminoacizilor joacă un rol important în reglarea răspunsurilor imune și în asamblarea virusului, alternanțele metabolismului aminoacizilor pe parcursul infecției cu SARS-CoV-2 au devenit unul dintre punctele de interes în cercetarea COVID-19. Astfel, s-au studiat schimbările metabolice ale: - triptofanului, unul din cei 9 aminoacizi esențiali (un precursor important al serotoninei, al hormonilor tiroidieni, al melatoninei si al vitaminei B3- niacina). -argininei -glutaminei 1. Triptofanul (Trp), un aminoacid esențial, are patru căi de metabolizare descendentă cunoscute: căile kinureninei, decarboxilării, transaminației și serotoninei . Un procent foartete mare din triptofan este catabolizat pe calea kinureninei și generează o varietate de metaboliți cu roluri biologice recunoscute în reglarea răspunsurilor imune. În cazul infecției cu COVID-19, raportul dintre cinurenină și triptofan este crescut, sugerând activarea căii kynureninei . Creșterea cantității de kynurenină, precum și scăderea nivelului de triptofan și serotonină, care validează alternanța căii kynureninei, a fost, de asemenea, evidențiată de mai multe analize metabolomice. În concluzie, hiperactivarea căii kynureninei indică o potențială abordare terapeutică prin direcționarea căii triptofanului. Alimente pentru triptofan: Nucile, algele precum chlorella (supliment), semințele de chia, dovleac, germeni de grâu, fasole, linte. 2. Reprogramarea argininei: În cazul stresului metabolic sau traumatic, arginina este epuizată, în ciuda faptului că poate fi sintetizată endogen. Lipsa de arginină suprimă activitatea celulelor T (imunitare). Surse sănătoase de arginină: semințele de dovleac, soia, năutul, lintea. 3. Metabolismul glutaminei: Glutamina, un aminoacid neesențial, are diverse roluri fiziologice, cum ar fi generarea de energie, sinteza lipidelor și producția de glutation . Glutamina s-a dovedit a fi, de asemenea, un nutrient necesar pentru funcțiile celulelor imunitare, inclusiv limfocite, macrofage și neutrofile, toate acestea fiind importante pentru protecția imunitară împotriva infecțiilor virale. Din cauza faptului că metabolismul glutaminei furnizează intermediari metabolici care sunt necesari pentru asamblarea virusului, este probabil ca mulți viruși să crească metabolismul glutaminei pentru a-și susține replicarea . O situație similară apare în cazul infecției cu SARS-CoV-2; pacienții COVID-19 au un raport glutamină/glutamat semnificativ redus, ceea ce indică o utilizare crescută a glutaminei. În concluzie, metabolismul glutaminei joacă un rol vital în infecția cu SARS-CoV-2 și este o potențială țintă terapeutică în infecția cu COVID-19. În ceea ce privește faptul că glutamina este esențială pentru funcțiile celulelor imune, suplimentele de glutamină au fost propuse ca terapie adjuvantă. Sursele dietetice de glutamină includ în special alimente cum ar fi fasolea, sfecla, varza, spanacul, morcovii, pătrunjelul, sucurile de legume, dar și grâu, papaya, varza de Bruxelles, țelina, varza kale și alimente fermentate precum miso. S-ar putea să vă ajute și aceste materiale: kzbin.info/www/bejne/j53ZYnSEos2gj5Y kzbin.info/www/bejne/eneqi6yumLCCmqc kzbin.info/www/bejne/lWXGhpmYjbyhitE O zi sănătoasă vă dorim!

[@iasminajo3868]

@@citescneuro mulțumesc frumos!🙏🏼 bănuiesc ca o sa dureze ceva până mă refac sau…?

[@ovidius2000]

Microbiomul?

[@citescneuro]

Microbiomul este un concept care se referă la totalitatea microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi și alte organisme microbiene) care trăiesc într-un anumit mediu, precum intestinul uman sau alte suprafețe ale corpului, solul, apa sau alte ecosisteme.

[@ovidius2000]

@@citescneuro nuAsta.CumArPuteaSaSlabeascaPeCinevaMicrobiomul,eraNelamurireaMea,CaEPrimaDataCandAudDeAcestConcept.AcumArFiF.Fain,NisteBacteriiBuneSaDucaLaScadereaInGreutate.

[@niculinavasicuta6136]

Vorbiti prea repede si nu va putem urmari. Mi-e greu sa tin pasul pt ca tb sa procesez informatia.

[@citescneuro]

Bună ziua! Vom ține cont.

[@gabiradulescu2393]

Puteti reduce viteza de redare din setari

[@niculinavasicuta6136]

@@gabiradulescu2393 Stiu asta, doar ca nu este profesionist un asemenea debit verbal.

[@gabiradulescu2393]

Ok! Multumesc pt feedback!

[@liviufratila7046]

si care e faza cu microbiomul, ca nu am inteles? m-ati ametit cu leptina, grelina, insulina si grasimi trans, saturate, nesaturate, polisaturate, etc vlogul parca e un material pentru studentii la medicina, noi nu avem cultura necesara si nici nu ne intereseaza. cei care pretund ca au inteles ceva, va garantez ca nu au priceput nimic! de ce nu prezentati simplu, ca sa pricepem? sa nu mancam zahar, dar avem nevoie fructe? nu semintelor? serios? eu am tinut cam 10 regimuri in 40 de ani si am slabit de fiecarea data. in mod diferit, e drept! dar, incet, incet, iar m-am ingrasat cum e cu genetica? ca ati zis de ea si ati trecut la insulina, leptina si zahar? pai daca 70% e genetica? eu stiu un principiu vechi: mancare la 1/2 si efort fizic dublu

[@citescneuro]

Bună seara! Înțeleg că informațiile prezentate în acest clip pot părea complexe și coplesitoare. Nutriția și sănătatea sunt subiecte complexe și, uneori, abordarea lor necesită o privire mai detaliată asupra diferitelor aspecte. Este adevărat că nu există o soluție unică pentru toată lumea, deoarece fiecare persoană este diferită și poate avea nevoi și răspunsuri individuale la alimentație. Materialul video menționează în mod indirect legătura dintre microbiom și obezitate (din lipsă de spațiu). Deși nu oferă detalii extinse despre acest subiect, sugerează că obiceiurile alimentare, în special consumul de zahăr și carbohidrați rafinați, pot influența dezvoltarea obezității. Acest lucru poate fi conectat la microbiom în următoarele moduri: Digestia și absorbția nutrienților: Microbiomul intestinal joacă un rol important în procesarea alimentelor și absorbția nutrienților. Dacă microbiomul este afectat negativ de o dietă bogată în zahăr și carbohidrați rafinați, acest lucru poate influența modul în care organismul absoarbe calorii și nutrienți. Inflamația: Clipul menționează influența citokinelor (substanțe implicate în inflamație) asupra nivelurilor de leptin, care sunt implicate în controlul apetitului și greutății corporale. Microbiomul sănătos poate contribui la reducerea inflamației, în timp ce un dezechilibru al microbiomului poate crește inflamația, ceea ce, la rândul său, poate afecta gestionarea greutății. De asemenea, se spune că genele au un rol semnificativ în obezitate. Acest lucru poate fi corelat cu microbiomul, deoarece există dovezi că, compoziția microbiomului poate fi influențată de factori genetici. Desigur, înțelegerea conceptelor precum microbiomul, leptina, grelina, insulina și tipurile de grăsimi poate părea complicată, dar acestea sunt aspecte importante care influențează sănătatea noastră și modul în care gestionăm greutatea. Cu toate acestea, în ceea ce privește alimentația, este important să menținem o abordare echilibrată și să ne adaptăm la propriile nevoi. Recomandarea generală de a evita zahărul, dar să includem fructele și semințele în dietă este bazată pe cercetări care susțin beneficiile nutriționale ale acestor alimente. Cu toate acestea, este important să fim conștienți de cantitatea pe care o consumăm. Despre genetică, este adevărat că joacă un rol în metabolism și în modul în care răspundem la alimentație, dar asta nu înseamnă că nu putem influența sănătatea noastră printr-o alimentație echilibrată și un stil de viață activ. În ceea ce privește principiul dvs. de a consuma jumătate din mâncare și a face efort fizic dublu, este important să menționez că abordarea obezității este complexă și poate varia de la o persoană la alta. Exercițiul fizic și echilibrul caloric sunt, de asemenea, aspecte importante ale menținerii greutății și sănătății. Cu toate acestea, consultarea unui specialist în nutriție sau a medicului poate fi benefică pentru a primi sfaturi personalizate și pentru a înțelege mai bine cum să vă atingeți obiectivele de sănătate.

[@childssoul3737]

‼️Minutul 8'20": scuze, denumirea corectă a hormonului apetitului este GRELINĂ, nicidecum GRENALINĂ cum ați spus dv.‼️

[@citescneuro]

Corect și mii de mulțumiri! 😊

[@childssoul3737]

​@@citescneuro, în rest, f. interesant de urmărit. Pauzele de 4-5 ore între mese chiar funcționează. Postul intermitent (de 16-18 ore între masa de seară și prima masă din ziua următoare) la fel, funcționează. Mulțumim mult pentru informații❣️

[@citescneuro]

@@childssoul3737 cu mult drag!

[@TheMarabest]

@@childssoul3737 Asa este, functioneaza. Cu atat mai bine impreuna, postul intermitent combinat cu 20g carbohidrati /zi din legume cruciferoase, fara zahar. Mi-am schimbat stilul de viata acum 5 ani si jumatate si nu regret deloc. Mai putin 30 kg, 6 l de lichid inflamatie din articulatii, libera de dureri articulare, de insulino rezistenta, probleme cu rinichii, fara nicio pastila. Claritate mentala, stare de bine. Mai functioneaza mersul pe jos zilnic, de preferat in natura, si in cazul meu postul extins la 1/3/5 zile cu apa. De mentionat aici autofagia.

[@aureliagrosu1952]

[@citescneuro]

👌

[@floricacraciun8990]

Citi cartea Mitul normalității. Nu prea este adevărat ce susțineți.

[@citescneuro]

Bună ziua! În cartea “Mitul Normalității” Gabor Maté argumentează că multe dintre problemele de sănătate mintală și fizică provin din presiunea de a se conforma normelor sociale, care adesea încurajează suprimarea emoțiilor și a autenticității. Maté susține că această suprimare poate duce la dependențe, anxietate, depresie și alte afecțiuni. În video se spune că cele mai recente cercetări sugerează că mediul social nu este cauza principală a obezității. Știm acest lucru din studiile științifice privind factorii de mediu care afectează copiii pe măsură ce aceștia se dezvoltă. Cel mai bun mod de a determina cât de importanți sunt aceștia este să ne uităm la copiii adoptați și la familiile lor. Este exact ceea ce a făcut Albert J. Stunkard. Cercetarea sa asupra copiilor adoptați în Danemarca a fost publicată în New England Journal of Medicine în 1986. Stunkard a arătat că nu există niciun fel de corelație între greutatea acestor minori și părinții lor adoptivi. Acest lucru a indicat că factorii de mediu nu au avut practic nicio influență asupra faptului că copiii au devenit sau nu obezi. Rezultatele studiului au venit ca un șoc. Până în acel moment, presupunerea implicită fusese că mediul social era cel mai important factor atunci când venea vorba de obezitate.

[@TheMarabest]

Cititi cartea ""Why we get fat"" si va veti putea convinge singura in baza studiilor continute in ea.

[@Anamaria-ew8lh]

Ba chiar este!